Pinguinii imperiali pot rămâne sub apă 27 minute

GH. MĂNOIU | 9 DECEMBRIE 2022

Noile cercetări ale oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din California au arătat modul în care pinguinii imperiali (Aptenodytes forsteri) sunt capabili să se scufunde la adâncimi de peste 500 metri şi să rămână sub apă timp de 27 minute, mai adânc şi mai mult decât oricare dintre alte specii de păsări.

Pinguini imperiali. Foto: Michael Van Woert, NOAA NESDIS, ORA

A fost înregistrată frecvenţa cardiacă a pinguinilor care se aflau în căutarea hranei, la colonia Cape Washington din Antarctica.

Au fost urmăriţi parametrii inimii folosind o electrocardiogramă şi comportamentul la scufundare cu un înregistrator de adâncime şi timp, şi s-a constatat că pinguinii şi-au încetinit inima de la o rată normală de aproximativ 70 de bătăi pe minut, la 10 bătăi pe minut.

Pinguinii imperiali au, de asemenea, hemoglobina cu o structură neobişnuită pentru a funcţiona la niveluri scăzute de oxigen, oase solide, nu pneumatice ca la celelalte păsări, pentru a reduce barotraumele, daune fizice ale ţesuturilor corpului cauzate de diferenţa de presiune dintre interiorul corpului şi lichidul din jur, precum şi capacitatea de a-și reduce metabolismul şi de a-și închide funcţiile organelor neesenţiale în acel moment.

Acest răspuns cardiac contrastează cu comportamentul altor păsări sau mamifere terestre, dar este similar cu cel al mamiferelor marine care se scufundă.

Pinguinii imperiali, deşi ating 120 cm înălţime şi o greutate de 22 până la 45 kg, sunt capabili şi să zboare.

Înoată cu viteză şi reusesc să se ridice în aer, să planeze deasupra apei şi să aterizeze pe gheaţă.

Rezultatele au fost prezentate şi la cea de a 8-a Conferinţă internaţională dedicată pinguinilor.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Fulgerele pot schimba structurile atomice

Un fulger puternic poate produce un fel de presiune masivă necesară pentru a crea lamele de şoc, structuri atomice despre care se credea anterior că rezultă doar dintr-un impact meteoric sau o explozie nucleară.

Cum şi-au pierdut şerpii picioarele

Cercetătorii de la University of Edinburgh şi American Museum of Natural History au analizat un craniu fosil vechi de 90 milioane de ani al unei reptile dispărute şi au declarat că au găsit răspunsul la întrebarea cum şi-au pierdut şerpii picioarele.

Cainii pot recunoaste alti caini pe un ecran

Un grup de cercetatori de la Scoala Veterinara din Lyon, in frunte cu Dr. Dominique Autier-Dérian au facut un studiu asupra capacitatii cainilor de a deosebi alti caini intre diverse imagini de specii de animale si chipuri de oameni, postate pe un ecran de computer.

Nouă specie de mamifer descoperită în America

Acest mic mamifer a fost confundat până acum cu o ruda a sa, olingo, cu care a împartit cuştile grădinilor zoologice timp de mai bine de 100 de ani. Acum este considerat primul mamifer descoperit în America, in ultimii 35 de ani. Are mărimea unui raton şi arată ca o încrucisare între o pisică domestică şi un ursuleţ de pluş. Trăieşte la înălţimi de peste 1600 metri în Anzii de nord, zone montane împădurite din Ecuador şi Columbia.

Şi peştii au sentimente

Un studiu realizat de un grup de oameni de ştiinţă a constatat că un anumit tip de peşti pot experimenta "febra emoţională", capacitate care îi poate califica ca fiinţe simţitoare.

Urme de dinozauri gigant găsite lângă Hanovra, Germania

Arheologii germani au anunţat că au descoperit mai mult de 90 de urme de dinozaur într-o carieră în apropiere de Hanovra.