Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea

    Postul poate proteja împotriva inflamației

    Oamenii de știință de la Cambridge au descoperit modul în care postul ajută la reducerea inflamației – un efect secundar potențial dăunător al sistemului imunitar al organismului, care stă la baza unui număr de boli cronice.



    Postul poate proteja împotriva inflamației. Foto: Photo: Elena Leya/Unsplash


    Echipa descrie modul în care postul crește nivelul unei substanțe chimice din sânge cunoscută sub numele de acid arahidonic, care inhibă inflamația. Cercetătorii spun că poate ajuta și la explicarea unora dintre efectele benefice ale medicamentelor precum aspirina.

    Oamenii de știință știu de ceva timp că dieta noastră – în special cea occidentală bogată în calorii – poate crește riscul de boli, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile de inimă, care sunt legate de inflamația cronică a organismului.

    Inflamația este răspunsul natural al corpului nostru la răni sau infecții, dar acest proces poate fi declanșat și de alte mecanisme, inclusiv de așa-numitul „inflamazom”, care acționează ca o alarmă în celulele corpului nostru, declanșând inflamația pentru a ne proteja corpul.

    Dar inflamazomul poate declanșa inflamația în moduri neintenționate – una dintre funcțiile sale este de a distruge celulele nedorite, ceea ce poate duce la eliberarea conținutului celulei în organism, unde declanșează inflamația.

    Ceea ce a devenit evident în ultimii ani este că un inflamazom în special – inflamazomul NLRP3 – este foarte important într-o serie de boli majore, cum ar fi obezitatea și ateroscleroza, dar și în boli precum Alzheimer și boala Parkinson, multe dintre bolile de vârstă înaintată, în special în lumea occidentală”.

    Postul poate ajuta la reducerea inflamației, dar cum anume, nu a fost clar.

    Pentru a ajuta la răspunsul la această întrebare, o echipă condusă de profesorul Bryant și colegii de la Universitatea din Cambridge și Institutul Național pentru Sănătate din SUA a studiat probe de sânge de la un grup de 21 de voluntari, care au mâncat o masă de 500 kcal, apoi au postit timp de 24 de ore înainte de a consuma un a doua masă de 500 kcal.

    Echipa a descoperit că restricționarea aportului de calorii a crescut nivelurile unei lipide cunoscute sub numele de acid arahidonic.

    Lipidele sunt molecule care joacă roluri importante în corpul nostru, cum ar fi stocarea energiei și transmiterea informațiilor între celule. Imediat după ce indivizii au mâncat din nou, nivelurile de acid arahidonic au scăzut.

    Când cercetătorii au studiat efectul acidului arahidonic în celulele imune cultivate în laborator, au descoperit că acesta reduce activitatea inflamazomului NLRP3.

    Acest lucru a surprins echipa, deoarece se credea anterior că acidul arahidonic este asociat cu niveluri crescute de inflamație, nu cu scăderea.

    Acest lucru oferă o explicație pentru modul în care schimbarea dietei noastre – în special prin post – ne protejează de inflamație, în special de forma dăunătoare care stă la baza multor boli legate de un conținut ridicat de calorii.

    Cercetătorii spun că descoperirea poate oferi, de asemenea, indicii asupra unui mod neașteptat în care funcționează așa-numitele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina.

    În mod normal, acidul arahidonic este descompus rapid în organism, iar aspirina oprește acest proces, ceea ce poate duce la o creștere a nivelurilor de acid arahidonic, care la rândul său reduc activitatea inflamasomului și, prin urmare, inflamația.

    Profesorul Bryant a spus: „Este important să subliniem că aspirina nu ar trebui luată pentru a reduce riscul de boli pe termen lung fără îndrumări medicale, deoarece poate avea efecte secundare, cum ar fi sângerări de stomac, dacă este luată pe o perioadă lungă de timp."

    10 FEBRUARIE 2024



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetătorii brazilieni au constatat un set de modificări moleculare prezente în creierul și sângele persoanelor care s-au sinucis.
    Cercetătorii de la National Institutes of Health au descoperit o supraactivare în multe regiuni ale creierului, inclusiv în lobii frontali și parietali și amigdala, la copiii cu tulburări de anxietate.
    Stresul excesiv în adolescență poate provoca modificări ale profilului genelor exprimate în creier, în special cele legate de funcțiile bioenergetice. Astfel de modificări afectează procesul de respirație celulară și aceasta ar fi asociată cu probleme de comportament și tulburări psihice la vârsta adultă.
    O plimbare de 30 de minute, la intensitate moderată, este capabilă să reducă tensiunea arterială la pacienții cu poliartrită reumatoidă.
    Studiul a făcut posibilă găsirea de noi proprietăți ale pulpei acestui fruct care ar putea fi utilizate pentru tratamentul patologiilor metabolice cu bază oxidativă și inflamatorie precum diabetul, obezitatea, sindromul metabolic sau disbioza intestinală.
    Un studiu internațional condus de Universitatea din Granada propune pentru prima dată numărul optim de pași cu care se obțin majoritatea beneficiilor și demonstrează, de asemenea, că ritmul, în care sunt parcurși pașii, are beneficii suplimentare.