Prima imagine a planetei Uranus luată de sonda Cassini

Sonda spaţială a NASA, Cassini a luat prima imagine obţinută vreodată a albastrei planete gigantice de gheaţă, Uranus.

Planeta albastră Uranus în colţul stâng sus. Foto: NASA/JPL-Caltech/Space Science Institute

Pe 11 aprilie 2014, nava spaţială robotizată şi-a întors pentru scurt timp privirea de la inelele lui Saturn pentru a observa îndepartata planetă, cea de a şaptea de la Soare.

Planetele Uranus şi Neptun sunt denumite uneori "giganţi de gheaţă" pentru a le deosebi de fraţii lor mai mari, Jupiter şi Saturn, numite "giganţi de gaz".

Denumirea provine din faptul că o mare parte din compoziţia planetelor constă din apă, amoniac şi metan, care sunt, de obicei congelate în adâncurile reci ale sistemului solar. Jupiter şi Saturn sunt făcute aproape în întregime din hidrogen şi heliu, cu procente mai mici de gheaţă.

Uranus are o culoare naturală albastru pal în această imagine fiindcă atmosfera sa conţine gaz metan şi o mică parte de aerosoli şi nori. Metanul de pe Uranus ca şi fratele său de culoare safir, Neptun, absoarbe lungimi de undă roşii din lumina solară, dar permite lungimii de undă albastre să scape din nou în spaţiu, proces ce dă culoarea albastruie predominant văzută aici .

În momentul în care a fost luată această fotografie, Uranus era aproape pe partea opusă Soarelui, la aproximativ 28,6 unităţi astronomice de Cassini şi Saturn. Ea se apropie la cel puţin 10 unităţi astronomice de Saturn o dată la 30 de ani.

O unitate astronomică este distanţa medie de la Pământ la Soare, egală cu 150 milioane km.

GH. MĂNOIU | 4 MAI 2014

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sistemul Solar are coada

Sonda spatiala NASA, Interstellar Boundary Explorer, specializata in studii de heliofizica, a dat date despre coada ce urmeaza Sistemul Solar in drumul sau prin Univers. Aceasta coada, asemanatoare cozii unei comete, numita de specialisti heliotail, are o forma de trifoi cu patru foi.

Sonda Philae ar putea sta pe o cometă plină cu viaţă extraterestră

Sonda Philae ar putea sta pe partea de sus a vieţii microbiene extraterestre de pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, dar nu poate căuta dovezi în acest sens.

Viaţă subterană pe Marte?

O lumină vizibilă pe o imagine luată de una dintre camerele de la bordul roverului NASA Curiosity pe Marte a aprins spiritele privind omuleţii verzi, speculându-se ideea unei vieţi subterane pe Marte care foloseşte lumina aşa cum o folosim şi noi.

Roverul Curiosity a găsit apă chiar în prima mostră marţiană

Prima mostră de sol analizată de roverul Curiosity de la NASA a arătat că materialele de la suprafaţa planetei Marte conţin două procente de apă. Când a fost încălzită, proba a eliberat cantităţi semnificative de dioxid de carbon, oxigen şi compuşi de sulf.

O gigantică construcţie extraterestră în spaţiu?

Cu ajutorul telescopului Kepler, astronomii au identificat o stea îndepărtată în jurul căreia orbitează o masă neregulată de obiecte ce par nenaturale şi pentru care nu există o explicaţie.

Imagistica NASA orientată asupra vulcanilor din Anzi

NASA a dezvoltat o imagistică aeropurtată numită vizor sintetic radar care a luat o imagine amănunţită a vulcanilor din America Centrala şi de Sud, în timpul unui studiu asupra Pământului.