| Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea |
Probioticul reduce semnificativ colonizarea cu Staphylococcus aureus la oameni
O abordare promiţătoare pentru controlul colonizării bacteriene cu Staphylococcus aureus la oameni - folosind un probiotic în loc de antibiotice - a fost sigură şi foarte eficientă într-un studiu clinic de fază 2.
MRSA (galben) ingerat de neutrofile (albastru purpuriu). Foto: NIAID
Noul studiu a constatat că probioticul Bacillus subtilis a redus semnificativ colonizarea S. aureus, fără a afecta microbiota intestinală, care include bacterii care pot aduce beneficii oamenilor.
Cercetarea a fost efectuată de cercetători de la National Institutes of Health din Statele Unite, conduşi de Michael Otto, Ph.D., un investigator principal al NIH la Institutul Naţional de Alergie şi Boli Infecţioase (NIAID).
S. aureus rezistent la meticilină, sau MRSA, este pentru mulţi oameni o cauză a unor boli grave.
Mai puţin cunoscut este faptul că S. aureus trăieşte adesea în nas, pe corp şi în intestin fără a provoca niciun rău.
Cu toate acestea, dacă bariera pielii este ruptă sau sistemul imunitar compromis, aceste bacterii colonizatoare pot provoca infecţii grave ale pielii, oaselor, plămânilor şi sângelui.
Prevenirea infecţiilor cu S. aureus folosind abordări de „decolonizare” a organismului a câştigat o atenţie sporită, deoarece răspândirea rezistenţei la antibiotice limitează opţiunile de tratament.
Unele strategii de decolonizare sunt controversate, deoarece necesită cantităţi mari de antibiotice, ridicând îngrijorări cu privire la deteriorarea microbiotei şi dezvoltarea rezistenţei la antibiotice.
Până acum, se pare că numai colonizarea nazală a S. aureus poate fi vizată cu antibiotice topice fără a face prea mult rău, dar bacteriile se pot recoloniza rapid în nas din intestin.
Probioticele, suplimentele digestive care conţin microorganisme vii pot fi o modalitate de a completa sau înlocui antibioticele.
Bacilul probiotic este deosebit de promiţător deoarece este administrat oral sub formă de spori care pot supravieţui trecerii prin stomac şi apoi se dezvoltă în intestin.
În studiile anterioare, grupul Dr. Otto a descoperit un sistem de detectare a S. aureus necesar pentru ca S. aureus să crească în intestin.
Ei au descoperit, de asemenea, că fengicinele, lipopeptidele Bacillus care sunt parţial peptide şi parţial lipide, împiedică funcţionarea sistemului de detectare a S. aureus, eliminând astfel bacteriile.
În studiul clinic, realizat în Thailanda, echipa de cercetare a testat dacă această abordare funcţionează la oameni.
Ei au înrolat 115 participanţi sănătoşi, toţi fiind colonizaţi în mod natural cu S. aureus. Un grup de 55 de persoane au primit probiotic B. subtilis o dată pe zi timp de patru săptămâni, iar un grup de control de 60 de persoane a primit un placebo.
După patru săptămâni, cercetătorii au evaluat nivelurile de S. aureus ale participanţilor în intestin şi nas. Ei nu au găsit modificări în grupul de control, dar în grupul cu probiotice au observat o reducere de 96,8% a S. aureus a scaunului şi o reducere de 65,4% a nasului.
„Probioticul pe care îl folosim nu „ucide” S. aureus, dar îi diminuează în mod specific şi puternic capacitatea de a coloniza”, a spus dr. Otto.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că nivelurile de bacterii S. aureus din intestin au depăşit cu mult S. aureus din nas, care de zeci de ani a fost în centrul cercetării de prevenire a infecţiilor cu stafilococ.
Această descoperire se adaugă la importanţa potenţială a reducerii S. aureus în intestin.
„Colonizarea intestinală cu S. aureus a fost evidentă de zeci de ani, dar în mare parte neglijată de cercetători, deoarece nu a fost o ţintă viabilă pentru antibiotice”, a spus dr. Otto.
„Rezultatele noastre sugerează o modalitate de a reduce în siguranţă şi eficient numărul total de colonizări de S. aureus şi, de asemenea, solicită o regândire categorică a ceea ce am învăţat în manuale despre colonizarea corpului uman cu S. aureus.”
Cercetătorii intenţionează să-şi continue munca prin testarea probioticului într-un studiu mai amplu şi mai lung.
Ei observă că abordarea lor probabil nu funcţionează la fel de repede ca antibioticele, dar poate fi folosită pentru perioade lungi, deoarece probioticul aşa cum este utilizat în studiul clinic nu dăunează.
Colaboratorii studiului din Thailanda sunt de la Universitatea de Tehnologie Rajamangala Srivijaya şi Prince of Songkla University. (National Institutes of Health)
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
