Ramasite ale camilei gigantice, descoperite in nordul indepartat al Canadei

GH. MĂNOIU | 13 AUGUST 2023

O echipa de cercetatori de la Canadian Museum of Nature, in colaborare cu specialisti de la Dalhousie University si University of Manchester au descoperit in zona arctica din Canada, primele probe ale existentei camilei gigantice, astazi disparute.

Eocen. Foto: Internet Archive Book Images/Wikimedia

S-au descoperit 30 de fragmente dintr-un os al piciorului, in Ellesmere Island, Nunavut, intr-un depozit fosilifer din Pliocenul mijlociu, cand zona era impadurita.

Acesta este cel mai nordic punct de raspandire a camilei gigantice cunoscut pana acum.

Pliocenul mijlociu a fost o perioada de incalzire globala ce a precedat debutul unei perioade glaciare din Cuaternar.

Camilele au fost originare in America de Nord in timpul Eocenului, acum 45 milioane de ani si s-au diversificat in perioada Miocenului.

In Miocenul tarziu, acum 17 milioane de ani, s-au impartit in doua ramuri, una dand nastere camilelor de azi, alta dand nastere la lame, alpaca, guanacos.

S-au raspandit in Eurasia prin Istmul Bering, ce leaga Alaska de Rusia. Acum 3 milioane de ani, o alta ramura a lor a trecut spre America de Sud.

Stramosul camilei de azi (Camelus), numit Paracamelus, este cunoscut din fosile gasite in Asia, Europa si Africa, cele mai vechi fiind descoperite in Spania si China.

Datarea izotopica a fosilei descoperite in Canada indica o vechime de 3,4 milioane ani.

In depozitul de turba unde s-au gasit fragmentele de os, s-au mai gasit plante foarte bine conservate si bucati de lemn ce a dus la concluzia ca ea traia intr-o zona de padure boreala. Nu departe, intr-un alt sit s-au gasit anterior fosile de nevertebrate si vertebrate, castor, cal, iepure, cerb.

Descoperirea impinge arealul camilei spre nord cu 1200 km. O analiza noua, numita amprentarea cu colagen a aratat inrudirea cu fosilele de camile descoperite mai in sud, in zona Yucon.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Clonarea unei specii de broasca pe cale de disparitie

Oamenii de stiinta de la University of New South Wales din Sydney, Monash University, University of Newcastle, au reusit sa reinvie genomul unei broaste disparute si sa il reactiveze printr-o tehnologie sofisticata de clonare, implantand nucleul unei celule moarte intr-un ou proaspat de la o alta specie de broasca.

Cum supravieţuiesc plantele la excesul de sare

Calciul joacă un rol cheie în răspunsul iniţiat de plante la sare. Plantele folosesc un “val de calciu” pentru a supravieţui în solurile care devin din ce în ce mai sărate, o problemă din întreaga lume. Valul este creat prin eliberarea calciului pe care plantele îl stochează în interiorul celulelor lor.

Cameleonii îşi reorganizează nano-cristalele pentru a-şi schimba culoarea

Cameleonii sunt capabili să-şi schimbe culoarea foarte repede datorită controlului unei reţele de nano-cristale prezente într-un strat superficial al pielii care reacţionează la diferite lungimi de undă ale luminii.

Anghilele electrice exercită un control de la distanţă asupra prăzii

Un nou studiu arată că anghilele folosesc şocuri electrice pentru a exercita controlul la distanţă asupra victimelor lor. Descărcările electrice activează de la distanţă neuronii care controlează muşchii, determinând contracţii involuntare ale musculaturii peştilor ascunşi, ce îşi trădează astfel prezenţa.

Declinul dinozaurilor a început înainte de căderea asteroidului

Într-un studiu publicat relativ recent, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Reading din Marea Britanie au arătat că diferite specii de dinozauri au dispărut cu cel puţin 40 milioane de ani înainte de coliziunea devastatoare a Pământului cu un meteorit.

Specie necunoscuta de pasari descoperita in Cambodgia

O echipa de specialisti de la mai multe organizatii, printre care Wildlife Conservation Society, au descoperit o noua specie de pasari, cu un penaj distinct si un ciripit zgomotos, in capitala Cambodgiei, Phnon Penh, oras cu 1,5 milioane de locuitori.