Scheletele găsite în Sahara, dovada celui mai vechi război rasial

Examinarea scheletelor găsite la Jebel Sahaba, pe malul de est al Nilului, în nordul Sudanului, aparţin victimelor celui mai vechi conflict armat din lume, de acum 13000 de ani, spun cercetătorii.

Sahara. Foto: Andrzej Kryszpiniuk/Unsplash

Antropologi de la Universitatea din Bordeaux, în colaborare cu British Museum, investighează ceea ce ar putea fi cel mai vechi război între rase, izbucnit la marginea Saharei.

Ei au examinat zeci de schelete ale unor persoane ce par să fi fost ucise de arcaşi care au folosit săgeţi cu vârf de cremene.

Cercetătorii au descoperit zeci de urme de impact al unor săgeţi, nedetectate anterior şi numeroase fragmente de capete de săgeţi făcute din cremene în şi în jurul oaselor victimelor.

Rămăşiţele, un întreg cimitir, au fost găsite în 1964 de către arheologul american, Fred Wendorf, dar până acum nu au fost examinate cu tehnologii moderne.

Antropologii presupun că majoritatea celor 59 de victime, bărbaţi, femei şi copii, din cimitirul Jebel Sahaba, au fost ucise de arcaşi inamici şi apoi îngropate de propriul popor.

Atacurile au fost de fapt un război prelungit care a avut loc timp de mai multe luni sau ani. Victimele au aparţinut unei populaţii de origine sub-sahariana, strămoşii rasei negre africane de astăzi.

Cei cu care s-au războit erau probabil dintr-un grup rasial şi etnic cu totul diferit, levantini, europeni, sau din Africa de Nord, care au trăit în jurul Mării Mediterane.

Cele doua grupuri, deşi făceau parte din specia Homo sapiens, arătau diferit şi erau diferiţi din punct de vedere cultural şi lingvistic.

Se pare că perioada în care au avut loc luptele, era una de o concurenţă puternică pentru resurse.

Aceasta ar fi putut fi o recesiune climatică severă, în care cele mai multe resurse de apă au secat, perioada Dryas Recent, precedată de o perioadă luxuriantă, umedă şi caldă, în care populaţia s-a extins.

După ce condiţiile s-au schimbat, oamenii s-au mutat la singura sursă majoră de apă, Nilul. Aici, grupurile umane s-au ciocnit în mod inevitabil.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Inca Qhapaq Nan a primit statut de World Heritage

Sistemul de drumuri construit de către Imperiul Inca, Inca Qhapaq Nan, a primit statutul de Patrimoniu Mondial. UNESCO a descris sistemul ca o minune de inginerie, care trebuie să fie restaurat şi conservat. Site-ul stabilit cuprinde 273 de componente ale traseului care acoperă aproximativ 700 km şi 11300 hectare de teren.

Picturi rupestre descoperite in Mexic

Institutului National de Antropologie si Istorie din Mexic anunta descoperirea a aproape 5000 de picturi rupestre facute de grupurile de vanatori si culegatori ce au locuit in pesterile si vaile din Sierra de San Carlos, regiunea Burgos si Tamaulipas.

Cameră secretă în mormântul lui Tutankhamon

Noi cercetări, efectuate cu ajutorul unor radare sofisticate, sugerează existenţa unei camere chiar în spatele zidului de nord al camerei de înmormântare a lui Tutankhamon.

Picturi vechi de 14000 de ani găsite într-o peșteră din Spania

Picturi pe stâncă, datând de aproximativ 14000 de ani, au fost găsite în peştera Armintze, situată sub un oraş-staţiune de pe litoralul nordic al Spaniei.

Tunel sacru descoperit în oraşul mexican Teotihuacan

50000 de obiecte sacre, de la sculpturi fine în piatră la bijuterii şi scoici, găsite într-un tunel vechi descoperit în oraşul antic mexican Teotihuacan, ar putea duce la morminte regale, spun arheologii. Tunelul ajunge sub celebrul Templu al Şarpelui cu Pene, cunoscut şi ca Quetzalcoatl, din Teotihuacan, unul dintre cele mai vizitate site-uri antice din Mexic.

Posibile rămăşiţe ale regelui viking Olaf Guthfrithsson în Scoţia

Un schelet descoperit în timpul unor săpături arheologice în East Lothian din sud-estul Scoţiei ar putea fi al lui Olaf Guthfrithsson, un viking irlandez care a fost rege de Dublin şi Northumbria între anii 934-941, sau al unui membru important al anturajului său.