Săpunul antibacterian la ora adevărului

GH. MĂNOIU | 1 DECEMBRIE 2022

Săpunul antibacterian este privit ca un produs care, în afară de curăţenie, îţi asigură şi o protecţie împotriva germenilor patogeni. Este folosit de multe persoane, mai ales la locul de muncă, şcoală, în locuri publice. Dar acum, el a intrat în vizorul Agenţiei americane pentru controlul medicamentelor, U.S. Food and Drug Administration (FDA).

Agenţia guvernamentală americană pentru controlul medicamentelor, U.S. Food and Drug Administration (FDA) afirmă că nu există până acum nici o dovadă clară că săpunul antibacterian este mai eficient în prevenirea bolilor, decât un săpun simplu.

Mai mult, unele mărci din acest tip de săpun conţin ingrediente chimice, cum sunt triclosanul şi triclocarbanul, care aduc riscuri inutile, atât timp cât beneficiile nu sunt dovedite.

Noi date analizate de FDA sugerează că, în cazul folosirii pe termen lung a săpunurilor antibacteriene, apar riscuri care pot depăşi avantajele.

Anumite ingrediente pot contribui la apariţia rezistenţei bacteriilor la antibiotice şi pot da dereglări hormonale.

Studiile de laborator au arătat că triclosanul poate modifica modul în care hormonii lucrează în organism.

Chiar dacă datele obţinute din studiile pe animale nu se aplică întotdeauna la oameni, ele au alertat FDA şi justifică investigaţii suplimentare pentru a înţelege modul în care pot fi afectaţi oamenii.

Tot triclosanul, conform cu studiile de laborator, contribuie la creşterea rezistenţei bacteriilor la antibiotice, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra unor tratamente medicale ulterioare.

Trebuie amintit că triclosanul se foloseşte şi în pasta de dinţi, şampoane, deodorante, dar şi în saltele, materiale izolante utilizate în construcţii şi ca pesticid.

FDA a cerut producătorilor să furnizeze mai multe date pentru a demonstra siguranţa şi eficacitatea săpunurilor antibacteriene utilizate de consumatorul casnic şi care se folosesc cu apă.

O variantă la triclosan ar fi ionii de argint şi cupru, şi nanoparticulele.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Depresia creşte riscul de Parkinson

Persoanele care suferă de depresie sunt mult mai aproape de a avea peste ani boala Parkinson, conform unui studiu realizat de cercetătorii suedezi de la Umeå University.

O enzimă ar putea trata ridurile

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Newcastle, Anglia, au reuşit să identifice enzima responsabilă de aspectul tineresc al pielii.

Nanoparticulele de aur pur pătrund în interiorul celulei umane

Este foarte dificil să se penetreze membrana unei celule pentru a introduce medicamente sau substanţe nutritive, fără ca aceasta să se deterioreze. O metodă eficientă este de a folosi nanoparticule de aur pur, acoperite cu un strat subţire de polimer.

Un test de salivă ar putea diagnostica autismul

Un test de salivă care detectează niveluri ale diferitelor proteine ar putea ajuta la diagnosticarea copiilor cu autism. În prezent, diagnosticarea autismului se face de către psihologi, care se bazează pe observarea comportamentului şi pe teste complicate, uneori subiective.

O enzimă din fructul de papaya protejează pacienţii cu boala celiacă

Oamenii de ştiinţă, de la compania biofarmaceutică Glutage din Australia, au dezvoltat un comprimat care reduce efectele bolii celiace.

Efectul antibioticelor se întinde pe mai multe generaţii

Cercetătorii de la University of Nevada din oraşul Reno au descoperit că pseudoscorpionii masculi trataţi cu tetraciclină suferă o reducere a viabilităţii spermei, şi acest efect toxic se transmite chiar şi la puii lor masculi care nu au fost trataţi cu respectivul antibiotic. Este posibil ca un efect similar să apară şi la oameni.