Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea |
Schimbările microbiomului uman preced declinul cognitiv în Alzheimer
La persoanele cu boala Alzheimer, modificările în creier asociate cu demența încep de obicei cu mulți ani, sau chiar cu decenii înainte de un diagnostic. Deși identificarea cauzelor exacte ale bolii Alzheimer rămâne o provocare majoră în cercetare, acestea implică probabil o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață.
Microbiom uman: Streptococcus, Bacillus, Malassezia lopophilis. Foto: Jonathan Bailey, National Human Genome Research Institute, NIH
Acum, un studiu elucidează rolul unui alt posibil vinovat: microbiomul intestinal uman, trilioane de diverse bacterii și alți microbi care trăiesc în principal în intestinele noastre.
Studiile anterioare au arătat că microbiomele intestinale ale persoanelor cu boala Alzheimer simptomatică diferă de cele ale persoanelor sănătoase cu cogniție normală.
Ceea ce subliniază aceast nou studiu este că aceste diferențe apar devreme la persoanele care vor dezvolta Alzheimer, chiar înainte de apariția oricăror simptome evidente.
Această descoperire crește posibilitatea ca medicii să poată testa într-o zi proba de scaun a unui pacient pentru a determina dacă ceea ce este prezent din microbiomul intestinal se corelează cu un risc mai mare de demență Alzheimer.
Un astfel de test i-ar ajuta pe medici să detecteze mai devreme boala Alzheimer și să intervină mai devreme pentru a încetini sau, în mod ideal, chiar a opri avansul acesteia.
Noile descoperiri provin de la o echipă de cercetare condusă de Gautam Dantas și Beau Ances, de la Washington University School of Medicine din St. Louis.
Cercetătorii au descoperit că cei cu Alzheimer preclinic aveau ansambluri semnificativ diferite de bacterii intestinale.
Microbiomii lor diferă în multe dintre speciile bacteriene prezente. Aceste diferențe la nivel de specie indică, de asemenea, diferențe în modul în care ar fi de așteptat ca microbiomii lor să funcționeze la nivel metabolic.
Aceste modificări ale microbiomului au fost observate chiar dacă indivizii nu păreau să aibă nicio diferență aparentă în dieta lor.
Echipa a descoperit, de asemenea, că modificările microbiomului sunt corelate cu nivelurile de beta-amiloid și tau din creier. Dar nu au găsit nicio relație cu modificările degenerative ale creierului, care tind să apară mai târziu la persoanele cu Alzheimer.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
![](/lib/px2x1.gif)
![](/lib/edfiles/gm/hn2hqoalbckunsplash_21_crop_w13c.jpg)
![](/lib/px2x1.gif)
![](/lib/edfiles/gm/melatonin3_21_crop_w13c.jpg)
![](/lib/px2x1.gif)
![](/lib/edfiles/gm/optogenetics_crop_21_crop_w13c.jpg)
![](/lib/px2x1.gif)
![](/lib/edfiles/gm/rchvk5apjwunsplash_21_crop_w13c.jpg)
![](/lib/px2x1.gif)
![](/lib/edfiles/tt/sperm_crop_21_crop_w13c.jpg)
![](/lib/px2x1.gif)
![](/lib/edfiles/gm/toxoplasma_gondii_crop_21_crop_w13c.jpg)
![](/lib/px2x1.gif)