Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea

    Secretele unui antibiotic natural

    GH. MANOIU | 12 IANUARIE 2024

    Existenta unor agenti antimicrobieni in diverse secretii ale organismelor multicelulare a fost descoperita acum mult timp. Dar nu s-a stiut cum produsi ai plantelor si animalelor distrug germenii daunatori.



    Secretele unui antibiotic natural. Foto: Towfiqu barbhuiya/Unsplash


    O echipa internationala de cercetatori de la Institutul Max Planck pentru Chimie, Universitatea Göttingen, Universitatea Edinburg si Universitatea Tübingen, a studiat modul lor de actiune.

    Organismele multicelulare lupta impotriva infectiilor bacteriene si fungice prin producerea unor proteine peptidice ce sunt de fapt antibiotice cu spectru larg.

    Aceste proteine sunt sub forma de tub, prin care se secreta un fluid ce perforeaza membrana celulara a microbilor, astfel ca bacteriile nu pot dezvolta rezistenta. Exista probabil si alte mecanisme de actiune.

    Atunci cand pielea este taiata, intepata, agentii antibiotici sunt secretati rapid si distrug germenii. Aceste peptide antimicrobiene sunt mult mai eficiente decat antibioticele traditionale.

    Exista mai multe proteine peptidice produse de piele si glande, dar cercetatorii s-au oprit asupra uneia mai importanta, numita dermcidin (DCD).

    Modul ei de actiune poate sta la baza dezvoltarii unei game noi de antibiotice peptidice. Ea este produsa in glandele sudoripare ca un precursor de proteina si secretata odata cu transpiratia, pe suprafata pielii.

    Este activa impotriva unui spectru larg de bacterii, cum este bacilul tuberculozei, stafilococul auriu.

    Este activa in transpiratia sarata, usor acida, si nu este mult influentata de PH sau concentratiile de ioni, dar unul dintre ionii din transpiratie ce ajuta DCD in actiunea sa este ionul de zinc, Zn2+.




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    O echipă de cercetători a descoperit un nou mecanism molecular responsabil de efectele antiobezitate ale administrării de melatonină, un hormon secretat în timpul întunericului nopţii de glanda pineală.
    Este posibil ca cei care suferă de boala Alzheimer să nu-şi fi pierdut amintirile, ci doar să aibă dificultăţi la accesarea lor, şi un posibil tratament le-ar putea face din nou accesibile.
    Un studiu realizat de Universitatea Oxford, a arătat că o creştere a consumului de acizi graşi omega-3 care se găsesc în uleiul de peşte şi alte fructe de mare, ajută copiii să aibă un somn mai bun.
    Oamenii de ştiinţă de la Gurdon Institute din Cambridge au dat naştere la forme primitive de spermă artificială şi ovule din celule stem, într-o performanţă medicală care ar putea schimba înţelegerea bolilor legate de vârstă şi a problemelor de fertilitate.
    Dacă, până acum, schizofrenia a fost legată de factori de mediu şi genetici, un nou studiu realizat la Şcoala de Medicină Veterinară a Universităţii din Pennsylvania, leagă o cincime din cazurile temutei maladii, de infectarea cu Toxoplasma gondii, un parazit transmis prin sol, carne insuficient gătită şi fecale de pisică.
    Cercetatorii de la University of California Irvine, din Statele Unite, au studiat extractul din Rhodiola rosea, planta utilizata de secole in Europa si Asia de nord pentru efectul sau antistres, si au constatat ca el creste speranta de viata la musculitele de fructe cu aproape 24%.