Și plantele vorbesc

GH. MĂNOIU | 6 APRILIE 2023

Se știe că plantele reacționează la lumină, au emoții, se sperie sau se bucură, le place muzica. Ele comunică prin produse chimice volatile, de exemplu când se apropie un pericol. Mai nou s-a văzut că ele comunică și prin semnale electrice. Dar iată că pot să scoată și sunete.

Cercetători de la University of Western Australia, University of Bristol si University of Firenze au descoperit că plantele percep sunetele, respectiv vibrațiile, și nu numai că le percep dar și reactionează la ele, emițand la rândul lor sunete pentru a comunica între ele, sunete generate probabil de mișcările microscopice din celule.

Pentru plantele studiate, oamenii de știință au constatat că părțile care reacționează sunt rădăcinile.

Astfel, rădăcinile tinere de porumb scot un sunet regulat, ca un click.

Dacă sunt suspendate în apa, ele se apleacă spre sursa ce emite un sunet continuu în plaja de 220 Hz, care este în aceeasi gamă cu sunetul scos de rădăcină.

Foarte probabil, o formă de sensibilitate la sunet și vibrații pare să joace, alături de alte forme de răspuns senzorial, un rol important în viața plantelor.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Crocodilii pot urca în copaci

Cercetătorii de la Universitatea din Tennessee, Knoxville, au studiat comportamentul reptilelor în ce priveşte urcatul în copaci şi după ce au observat specii de crocodili de pe trei continente, Australia, Africa şi America de Nord, au ajuns la concluzia că este adevărat, crocodilii şi aligatorii pot urca în copaci.

Virusul gigant, legatura intre lumea virala si lumea celulara

Cercetatorii de la CNRS/Université Aix-Marseille si CEA/Inserm/Université Grenoble Alpes au descoperit doua virusuri gigant cu un numar de gene apropiat de cel al microorganismelor eucariote. Aceste doua virusuri, de un tip complet nou, au fost numite "Pandoravirus".

Mamut, conservat in gheata, descoperit in Siberia

Oamenii de stiinta au anuntat descoperirea unui mamut bine conservat in gheata. Mamutul a fost gasit in Insula Lyakhovsky din arhipelagul Novosibirsk. Descoperirea vine pe fondul controversatei decizii de a aduce la viata specii disparute, utilizand ADN-ul acestora.

Un nou dinozaur descoperit în Alaska ar putea revoluţiona istoria planetei

Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.

Un laborator siberian încearcă clonarea unor mamifere dispărute

Oamenii de ştiinţă de la Mammoth Museum al North-Eastern Federal University din Yakutsk, Siberia, au început clonarea unor animale preistorice, în speranţa că permafrostul siberian le va oferi posibilitatea de a găsi probe de ADN nedeteriorate.

Dioxidul de carbon din aer ar putea fi viitorul combustibil

Carbon Engineering, o companie canadiană, a captat dioxidul de carbon din aer şi l-a transformat în pelete stocabile.