Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea

    Sindromul oboselii cronice este dat de bacteriile intestinale

    Sindromul oboselii cronice nu este o boală psihologică, ci biologică, afirmă un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cornell din Statele Unite.



    Sindromul de oboseală cronică este o boală complexă şi misterioasă.


    Sindromul de oboseală cronică este o boală complexă şi misterioasă. Cauza şi tratamentul acesteia rămân neclare pentru medici.

    Simptomele includ oboseala care durează de 6 luni, tulburări de memorie, dureri musculare şi articulare, dureri de cap şi tulburări gastro-intestinale.

    Cercetătorii au analizat datele de la 48 pacienţi cu sindrom de oboseală cronică. Pentru aceasta, au luat mostre de sânge şi de scaun. Au analizat ADN-urile lor şi le-au comparat cu cele ale altor 39 de voluntari care nu erau afectaţi de boală.

    Prima constatare a fost că bacteriile intestinale ale pacienţilor cu oboseală cronică sunt mult mai puţin diversificate decât cele ale subiecţilor sănătoşi.

    În plus, cercetătorii au observat că pacienţii aveau în mare parte bacterii pro-inflamatorii şi nu anti-inflamatorii. Un fenomen observat şi la pacienţii cu boala Crohn, de exemplu.

    La rândul lor, testele de sânge au arătat rate de markeri de inflamaţie semnificative. Ipoteza avansată este că permeabilitatea intestinului permite trecerea bacteriilor în sânge. Acest lucru ar declanşa un răspuns imun care poate agrava simptomele.

    Studiul contrazice o teorie larg acceptată că boala este psihologică.

    Sindromul are de fapt o origine biologică, boala putând fi legată de un dezechilibru al microbiotei. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au stabilit încă dacă dezechilibrul observat este o cauză sau o consecinţă a oboselii cronice.

    S-ar putea folosi aceste date pentru a lua în considerare dietele de adaptare, pe bază de prebiotice sau probiotice pentru tratarea bolii.

    23 DECEMBRIE 2023



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Melatonina, în ciuda efectului său antioxidant și de reglare a somnului, poate agrava inflamația intestinală, în funcție de setul de bacterii care trăiesc în corpul uman, în special în intestinul gazdei.
    O analiză a datelor dintr-un studiu clinic internațional sugerează că aspirina zilnică în doze mici crește riscul de anemie la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste cu aproximativ 20%.
    O expresie fundamentală a afecțiunii pentru întărirea și menținerea legăturilor, sărutul pe gură eliberează testosteron, principalul hormon responsabil pentru libidoul și atracția sexuală. Sărutul reduce anxietatea și oferă o serie de beneficii importante pentru sănătate, fie că sunt fizice sau emoționale.
    Performanţele cognitive ale adolescenților care merg pe jos la şcoală mai mult de 15 minute sunt mai bune decât ale celor care stau aproape şi merg mai puţin, sau al celor care merg cu maşina.
    Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Cambridge, făcut timp de 12 ani pe mai mult de 300000 de persoane, arată că lipsa de mişcare ucide de două ori mai mulţi oameni decât obezitatea.
    Exerciţiile fizice regulate pot ajuta la scăderea riscului de diabet zaharat de tip doi, potrivit unui studiu realizat la University College London, din Marea Britanie.