Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea |
Singurătatea crește senzaţia de amenințare la adolescenți
Persoanele aflate la sfârșitul adolescenței se confruntă cu creşterea senzaţiei de pericol după doar câteva ore rămase singure într-o cameră – un efect care persistă chiar dacă interacționează online cu prietenii și familia.
Acest lucru a fost confirmat de un recent experiment de neuroștiință cognitivă desfășurat la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, care a supus testării 40 de tineri cu vârste între 16 și 19 ani atât cu smartphone-urile, cât și fără.
Oamenii de știință au descoperit că perioadele de izolare, inclusiv cele în care participanții își puteau folosi telefoanele, au dus la o perioada crescută de anxietate şi nelinişte.
Autorii studiului spun că izolarea și singurătatea au un impact negativ asupra sănătății mintale a adolescenților în timp.
Ei spun că aceasta ar putea contribui la răspunsurile de frică persistentă și exagerată tipice tulburărilor de anxietate în creștere în rândul tinerilor din întreaga lume.
Cercetătorii au recrutat tineri din zona Cambridge, pentru a crea un grup de 18 băieți și 22 de fete care aveau conexiuni sociale bune și fără antecedente de probleme de sănătate mintală.
Participanții au primit teste și chestionare inițiale pentru a stabili o „linie de bază”. Electrozii atașați la degete au monitorizat „activitatea electrodermală” – un marker fiziologic al stresului – pe tot parcursul acestor teste.
Fiecare participant a stat două perioade, de aproximativ patru ore, izolat într-o cameră din Departamentul de Psihologie al Universității Cambridge, după care testele au fost efectuate din nou. A fost aproximativ o lună, în medie, între sesiuni.
Toți participanții au suferit două sesiuni de izolare. Una a fost petrecută cu câteva puzzle-uri pentru a trece timpul, dar nicio legătură cu lumea exterioară. În celălaltă, participanții au primit smartphone-uri și coduri wi-fi, precum și muzică și romane.
Singura regulă majoră în ambele sesiuni a fost că trebuie să rămână treji.
Singurătatea auto-raportată a crescut față de valoarea inițială după ambele sesiuni. A fost mai scăzută în medie după izolarea cu rețelele sociale, comparativ cu izolarea completă.