| Sănătate / Afecţiuni |
Sinuzita
„Sinuzita” inseamna pur si simplu inflamarea sinusurilor – inrosirea si umflarea lor – cauzata de o infectie sau de alta problema medicala. Exista cateva tipuri de sinuzite. Expertii in sanatate le identifica dupa cum urmeaza:
• Acuta, care dureaza pana la 4 saptamani
• Subacuta, care dureaza intre 4 si 12 saptamani
• Cronica, care dureaza mai mult de 12 saptamani si poate continua luni de zile sau chiar ani
• Recurenta, cu cateva atacuri pe an
Unde se afla sinusurile?
Atunci cand oamenii spun „Ma dor sinusurile”, ei se refera de obicei la simptomele de congestie si dureri in una sau mai multe dintre cele patru perechi de cavitati (spatii umplute cu aer), cunoscute si ca sinusuri paranazale.
Aceste mici scobituri, localizate in interiorul craniului sau al oaselor capului care se afla in jurul nasului, sunt denumite dupa oasele care le contin, dupa cum urmeaza:
• Sinusuri frontale deasupra ochilor in zona sprancenei
• Sinusuri maxilare in interiorul fiecarui os al obrazului
• Sinusuri etmoide chiar deasupra puntii nasului, intre ochi
• Sinusuri sfenoide in spatele etmoidelor, in regiunea superioara a nasului si in spatele ochilor
Sinusurile paranazale se deschid in interiorul cavitatii nazale si sunt captusite cu celule care produc mucusul pentru a pastra nasul umed in timpul respiratiei, captand materialele nedorite astfel incat ele sa nu ajunga la plamani.
Simptomele sinuzitei
Unul dintre cele mai obisnuite simptome ale oricarui tip de sinuzita este durerea, si localizarea ei depinde de aceea a sinusului care este afectat.
• Daca durerea este in frunte, problema se afla in sinusurile frontale.
• Durerea in maxilarul superior si in dinti, cu obrajii inclestati, poate insemna implicarea sinusurilor maxilare.
• Durerea intre ochi, uneori cu umflarea pleoapelor si a tesuturilor din jurul ochilor si tensiune la atingerea partilor laterale ale nasului poate insemna sinuzita dezvoltata in sinusurile etmoide.
• Durerea la nivelul gatului, cu otalgii si dureri puternice in varful capului poate fi un semn ca sunt implicate sinusurile sfenoide (desi aceste sinusuri sunt afectate mai rar).
Multi oameni cu sinuzita au dureri sau tensiuni in mai multe zone si simptomele lor de obicei nu indica clar care sinusuri sunt inflamate. Durerea nu este atat de obisnuita in sinuzita cronica asa cum este in sinuzita acuta.
In plus fata de durere, oamenii care au sinuzita (acuta sau cronica), au deseori secretii nazale groase care pot fi albe, galbui, verzui, sau cu urme de sange.
Uneori aceste secretii se scurg in spate, catre gat si sunt dificil de curatat. Aceasta poarta denumirea „infiltratie post-nazala”. De asemenea, cazurile de sinuzita acuta sau cronica sunt de obicei insotite de nas infundat, ca si de o senzatie generala de presiune la nivelul intregii fete.
Simptomele mai putin obisnuite ale sinuzitei (acute sau cronice) pot include urmatoarele:
• Oboseala
• Diminuarea simtului mirosului
• Tuse care se poate inrautati noaptea
• Gat uscat
• Halena
• Febra
In cazuri foarte rare, sinuzitele acute pot conduce la infectii ale creierului si la alte complicatii serioase.
Pentru ca nasul poate deveni infundat sau congestionat si in situatii precum o raceala obisnuita, o simpla congestie nazala poate fi confundata cu sinuzita. O raceala dureaza de obicei 7-14 zile si trece fara vreun tratament. Sinuzita acuta dureaza deseori mai mult si determina de obicei mai mute simptome decat raceala.
Cauzele sinuzitei
Sinusurile paranazale, precum cele din interiorul nasului, sunt captusite cu un strat subtire de tesut denumit membrana mucoasa, care produce mucus. Acest mucus curge prin deschiderile sinusurilor paranazale catre nas. Atunci cand aceste deschideri se blocheaza, sinusurile sunt afectate.
Orice cauzeaza inflamarea nasului poate bloca deschiderile dintre sinusurile paranazale si nas, inclusiv o raceala, o reactie alergica precum febra fanului, sau o reactie ca urmare a expunerii la unele chimicale. Blocajul face ca aerul si mucusul sa ramana captivi in interiorul sinusurilor. Aceasta poate determina durere si ingrosarea mucusului:
• Durerea unui atac sinusal creste pentru ca aerul captiv si mucusul preseaza asupra membranei mucoase a sinusurilor si asupra peretelui osos din spatele ei. De asemenea, atunci cand o membrana inflamata la deschiderea unui sinus paranazal opreste aerul inainte de a intra in sinusuri, ea poate crea un vacuum ce cauzeaza durere.
• Ingrosarea mucusului se datoreaza pierderii continutului sau de apa pentru ca el ramane captiv in interiorul sinusurilor pentru o perioada mare de timp. In plus, inflamarea conduce la secretia de materiale suplimentare in mucus, cauzand ingrosarea.
Diferentele intre sinuzita acuta si cea cronica
Sinuzitele acute
Sinuzitele acute pot fi cauzate de urmatoarele:
• Raceala obisnuita
• Alergii si alte boli cronice
• Afectiuni de sanatate pre-existente
Raceala obisnuita
Majoritatea cazurilor de sinuzite acute debuteaza cu o raceala obisnuita, care este cauzata de un virus. Racelile pot inflama sinusurile si cauza simptomele de sinuzita. Atat raceala cat si inflamarea sinusului trec de obicei fara tratament in doua saptamani. Daca inflamatia produsa de raceala conduce la infectie cauzata de bacterii, atunci infectia devine sinuzita acuta.
Inflamarea cauzata de raceala conduce la umflarea membranelor mucoase ale sinusurilor, blocand aerul si mucusul in spatele deschiderilor ingustate ale sinusurilor. Atunci cand mucusul sta in interiorul sinusurilor si nu se poate scurge spre nas, el poate deveni nutrientul sursa pentru bacterie, care se poate apoi multiplica.
Majoritatea oamenilor sanatosi prezinta bacterii, cum ar fi Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae, in nasurile si gaturile lor. De obicei, aceste bacterii nu cauzeaza probleme, dar cand iti tragi nasul sau ti-l sufli atunci cand esti racit, aceste actiuni creeaza schimbari de presiune care pot trimite bacteriile de regula inofensive in sinusuri. Daca sinusurile nu mai se curata corespunzator, bacteria poate incepe sa se multiplice in sinusuri, cauzand sinuzitele acute.
Alergiile si alte boli cronice
Oamenii care au alergii sau alte boli cronice ce pot afecta nasul sunt de asemenea predispusi la perioade de sinuzita cronica. Problemele nazale cronice cauzeaza umflarea membranelor mucoase si blocarea pasajelor sinusale. Bacteriile de obicei inofensive din gat sau nas conduc din nou la sinuzitele acute.
Afectiunile de sanatate pre-existente
In general, oamenii care au functia imunitara scazuta, precum cei cu boli de deficienta imunitara primara (un defect in modul de raspuns la infectii al sistemului imunitar) sau infectii HIV, sunt predispusi sinuzitelor. Oamenii care au secretii anormale ale mucusului sau miscari ale mucusului, ca cele existente in fibroza chistica (o boala mostenita in care mucusul gros si vascos astupa plamanii, cauzand probleme de respiratie si permitand cu usurinta dezvoltarea bacteriilor), sunt de asemenea mai predispusi la sinuzite.
Infectiile cauzate de fungi determina foarte rar sinuzite acute, intrucat corpul uman are o rezistenta naturala la fungi; totusi, la oamenii ale caror sisteme imunitare nu functioneaza corespunzator, fungii pot cauza sinuzite acute.
Sinuzitele cronice
In sinuzitele cronice, membranele sinusurilor paranazale si ale nasului se ingroasa pentru ca ele sunt inflamate in mod constant. Majoritatea expertilor in sanatate foloseste acum termenul de „rinosinuzita cronica” pentru a descrie aceasta afectiune. Ei recomanda de asemenea identificarea afectiunii fie ca rinosinuzita cu polipi nazali, fie ca rinosinuzita fara polipi nazali.
Polipii nazali sunt excrescente in forma de strugure ale membranei mucoase care ies in evidenta in sinusuri sau in pasajele nazale, facand chiar si mai dificil drenajul sinusurilor si trecerea aerului prin nas. Cauzele rinosinuzitei cronice sunt necunoscute, dar exista cateva afectiuni care pot adauga un risc mai mare dezvoltarii acesteia:
• Astm si alergii
• Sinuzite acute recurente
• Afectiuni de sanatate pre-existente
Astmul si alergiile
Rinosinuzita cronica apare deseori la persoanele astmatice, multe dintre ele avand de asemenea alergii. Este posibil ca expunerea constanta la alergenii din aer (substante care provoaca o reactie alergica) aflati in casele cu capuse, animale, mucegai si gandaci sa provoace inflamarea cronica a captuselii nasului si sinusurilor. O reactie alergica la anumiti fungi determina unele cazuri de rinosinuzita cronica; aceasta afectiune poarta numele de sinuzita alergica fungica. Totusi, cel putin jumatate din oamenii cu rinosinuzita cronica nu au alergii.
Sinuzitele acute recurente
Desi majoritatea expertilor in sanatate crede ca rinosinuzita cronica nu este o boala infectioasa ca sinuzita acuta, atunci cand suferi de episoade frecvente de sinuzita acuta, esti predispus la dezvoltarea de rinosinuzita cronica. Unii experti cred ca rinosinuzita cronica este cauzata de raspunsul imunitar exagerat la fungii care se gasesc de obicei in sinusuri sau la bacteria Staphylococcus aureus, care de obicei traieste in interiorul nasului.
Afectiunile de sanatate pre-existente
Ca si la sinuzita acuta, alte cauze ale rinosinuzitei cronice pot fi afectiunile de deficienta imunitara sau fibroza chistica.
Unii oameni se nasc cu o structura fizica in interiorul nasului care face ca mucusul sa treaca prin sinusuri cu dificultate. Altii pot dezvolta o problema structurala dupa experienta unei lezari a nasului. Acesti oameni au un risc ridicat de a dezvolta rinosinuzita cronica.
Diagnosticarea sinuzitei
Medicul de familie poate de obicei diagnostica sinuzita acuta prin observarea simptomelor si examinarea nasului si a fetei. Daca simptomele nu indica in mod clar existenta sinuzitei sau daca ele persista timp indelungat si nu raspund mai bine la tratament, medicul de familie poate comanda o scanare prin tomografie computerizata (CT - o forma de raze X care arata unele tesuturi moi si alte structuri care nu pot fi descoperite prin razele X conventionale) pentru a confirma sinuzita.
Alte teste de laborator pe care medicul de familie le poate folosi pentru verificarea posibilelor cauze ale rinosinuzitei cronice includ urmatoarele:
• Teste de sange pentru excluderea afectiunilor, precum boala de deficienta imuna, care sunt asociate cu sinuzita
• Un exsudat sau un test de sange pentru a elimina fibroza chistica
• Teste asupra materiilor din interiorul sinusurilor pentru a detecta infectii bacteriene sau fungice
Tratarea sinuzitei
Dupa diagnosticarea sinuzitei si identificarea unei cauze posibile, medicul de familie poate sugera tratamente variate.
Sinuzita acuta
In cazul sinuzitei acute, medicul poate recomanda urmatoarele:
• Antibiotice pentru a controla infectia bacteriana, daca ea este prezenta
• Analgezice pentru reducerea durerii
• Decongestionante (medicamente care reduc umflarea membranei din nas si usureaza respiratia)
Chiar si in sinuzita acuta, medicul poate alege sa nu foloseasca antibiotice pentru ca multe cazuri de sinuzita acuta vor inceta de la sine. Totusi, daca dupa cateva zile simptomele nu se amelioreaza, medicul trebuie din nou contactat.
Trebuie urmate intocmai instructiunile medicului privind folosirea decongestionantului sau picaturilor pentru nas si a sprayurilor cumparate. Aceste medicamente trebuie folosite doar cateva zile, pentru ca pe termen lung pot conduce chiar la mai multe congestii si inflamatii ale pasajelor nazale.
In cazul sinuzitelor combinate cu alergii nazale, ca febra fanului, medicul poate recomanda medicamente de control al alergiilor. Acestea pot include un spray nazal steroidian care reduce umflarea din jurul pasajelor sinusale, si permite drenarea sinusurilor.
In cazul astmului urmat de sinuzita, astmul se poate agrava. Trebuie contactat medicul, care poate schimba tratmentul pentru astm.
Rinosinuzita cronica
Medicii gasesc deseori dificil de tratat cu succes rinosinuzita cronica. Ei au doua optiuni pe care le pot oferi pacientilor: medicamentele si operatia.
Medicamentele
• Sprayurile nazale steroidiene sunt utile, dar de multe ori nu usureaza toate simptomele.
• Un tratament indelungat cu antibiotice este rar recomandat de medici, iar rezultatele cercetarilor clinice nu sprijina acest tip de folosire a antibioticelor.
• Spalaturile cu apa salina sau sprayurile nazale saline pot fi de ajutor in rinosinuzita cronica pentru ca ele inlatura secretiile groase si permit drenarea sinusurilor.
• Steroizii orali, precum prednisonul, pot fi prescrisi pentru cazurile de rinosinuzita cronica severa. Totusi, steroizii orali sunt medicamente puternice, cu efecte colaterale semnificative si aceste medicamente se prescriu de obicei atunci cand alte medicamente au esuat.
Operatia
Atunci cand medicamentele esueaza, operatia poate fi singura alternativa pentru tratarea rinosinuzitei cronice. Scopul operatiei este imbunatatirea drenajului sinusal si reducerea blocajului din pasajele nazale.
Chirurgia nazala este efectuata de obicei in vederea urmatoarelor:
• Largirea deschiderii naturale a sinusurilor
• Indepartarea polipilor nazali
• Corectarea problemelor structurale semnificative din interiorul nasului si a sinusurilor daca acestea contribuie la obstructia sinusala
Desi majoritatea oamenilor prezinta mai putine simptome si o mai buna calitate a vietii dupa operatie, problemele pot reapare, uneori chiar dupa o scurta perioada de timp.
La copii, problemele pot uneori sa fie eliminate prin indepartarea adenoizilor. Aceste tesuturi sub forma de glanda, localizate adanc in interiorul gatului si in spatele si deasupra palatului gurii, pot obstructiona pasajele nazale.
Prevenirea sinuzitei
Nu exista metode stiintific aprobate pentru a preveni sinuzita acuta sau cronica. Medicul de familie poate recomanda urmatoarele masuri care pot ajuta:
• Pastrati-va nasul cat mai umed prin folosirea frecventa a sprayurilor sau spalaturilor saline.
• Evitati interioarele foarte uscate. Atentie, totusi, la faptul ca un mediu umed poate creste cantitatea de alergeni de mucegai, capuse, sau gandaci din casa; acest lucru este important daca esti alergic la oricare dintre aceste organisme.
• Evitati expunerea la substante iritante precum tigarile sau fumul de tigara sau mirosurile puternice de chimicale.
• Evitati expunerea la substante la care sunteti alergici.
• Daca nu ati fost testati pentru alergii si aveti frecvente infectii sinusale, cereti medicului de familie sa va faca o evaluare la alergii sau duceti-va la un specialist alergolog.
• Evitati perioadele lungi de inot in piscine tratate cu clorina, care irita mucoasa nazala si sinusala.
• Evitati scufundarile la adancime, care pun presiunea apei in sinusuri si pasajele nazale.
Calatoria cu avionul poate fi problematica daca suferiti de sinuzita acuta sau cronica. Atunci cand presiunea aerului dintr-un avion se reduce, presiunea poate sa se ridice in capul dumneavoastra, blocand sinusurile si trompele lui Eustache (canalele de aer dintre urechea medie si spatele gatului care egalizeaza presiunea aerului pe oricare parte a timpanului). Ca rezultat, puteti simti disconfort in sinusuri sau in urechea medie in timpul ridicarii sau coborarii avionului.
Unii experti in sanatate recomanda folosirea picaturilor nazale sau a sprayurilor decongestionante inainte de zbor pentru prevenirea acestor probleme.
Sursa: NIAID, SUA
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
