| Ştiri / Spaţiu |
Sistemul planetar TRAPPIST-1 este mai vechi decât sistemul nostru solar
Oamenii de ştiinţă au acum o estimare bună pentru vârsta unuia dintre cele mai neobişnuite sisteme planetare descoperite până în prezent - TRAPPIST-1, un sistem de şapte lumi de mărimea Pământului ce orbitează o stea pitică ultra-rece, la aproximativ 40 de ani-lumină.
Sistemul planetar TRAPPIST-1 (imagine artistică). Foto: NASA/JPL-Caltech
Steaua sistemului TRAPPIST-1 este destul de veche: între 5,4 şi 9,8 miliarde de ani, adică de două ori mai veche decât sistemul nostru solar, care s-a format în urmă cu 4,5 miliarde de ani.
Trei dintre planetele TRAPPIST-1 se află în "zona locuibilă" a stelei, adică la distanţa orbitală în care o planetă stâncoasă cu atmosferă ar putea avea pe suprafaţa ei apă lichidă. Toate cele şapte planete par a fi blocate cu o faţă spre steaua lor, fiecare faţă cu o perpetuă zi sau noapte.
În momentul descoperirii sale, oamenii de ştiinţă au crezut că sistemul TRAPPIST-1 ar trebui să aibă cel puţin 500 milioane de ani, luând în considerare masa scăzută a stelei, aproximativ 8% din cea a Soarelui şi dimensiunea doar puţin mai mare decât a planetei Jupiter.
Nu este clar ce înseamnă această vârstă mai mare pentru habitatele planetelor.
Pe de o parte, stelele mai în vârstă se aprind mai puţin decât stelele mai tinere, iar TRAPPIST-1 este relativ liniştită în comparaţie cu alte stele pitice reci, iar pe de altă parte, din moment ce planetele se află atât de aproape de stea, ele au absorbit timp de miliarde de ani radiaţii de energie înaltă, care ar fi putut fierbe atmosfere şi cantităţi mari de apă.
De fapt, echivalentul unui ocean pământesc s-ar putea să se fi evaporat de pe fiecare planetă TRAPPIST-1, cu excepţia celor două mai îndepărtate de stea: planetele g şi h.
În propriul nostru sistem solar, Marte este un exemplu al unei planete care, probabil, a avut apă lichidă pe suprafaţa sa în trecut, dar a pierdut cea mai mare parte a apei şi a atmosferei sale din cauza radiaţiei puternice a Soarelui de-a lungul a miliarde de ani.
Cu toate acestea, vârsta mai mare nu înseamnă neapărat că atmosfera unei planete a fost erodată. Având în vedere că planetele TRAPPIST-1 au densităţi mai mici decât Pământul, este posibil ca rezervoarele mari de molecule volatile, cum ar fi apa, să producă atmosfere groase care să protejeze suprafeţele planetare de radiaţiile dăunătoare.
O atmosferă groasă ar putea, de asemenea, să ajute la redistribuirea căldurii pe părţile întunecate ale acestor planete blocate, sporind suprafaţa locuibilă. Dar acest lucru ar putea, de asemenea, să se transforme într-un proces secetos, în care atmosfera devine atât de groasă încât suprafaţa planetei se supraîncălzeşte, ca pe Venus.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
