Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea

    Somnul bun limpezeşte mintea

    Studiul făcut de oamenii de ştiinţă de la University of Rochester Medical Center a confirmat vechea zicală că un somn bun limpezeşte mintea. Cercetările au arătat că mecanismul care curăţă creierul de reziduuri, este activ în special în timpul somnului. Acest lucru ar putea ajuta la înţelegerea biologiei somnului şi ar putea duce la noi modalităţi de tratare a tulburărilor neurologice.



    Fluidul cerebro-spinal (în albastru) intrând în creier. Foto: University of Rochester Medical Center.
    Studiul arată că creierul are diferite stări de funcţionare când doarme şi când este treaz.

    Natura reparatorie a somnului pare a fi rezultatul activităţii de curăţare şi eliminare a subproduselor activităţii neuronale care se acumulează în timpul de veghe.

    Metoda unică de eliminare a reziduurilor din creier, numită sistem glymphatic, este extrem de activă în timpul somnului, trimiţând mai departe toxinele responsabile pentru boli precum Alzheimer.

    Mai mult, celulele creierului îşi reduc dimensiunile, permitând o eliminare mai eficientă a deşeurilor.

    Cercetările anterioare arătaseră că somnul poate ajuta la înmagazinarea amintirilor şi la consolidarea memoriei, dar aceste beneficii par relativ minore prin comparaţie cu vulnerabilitatea faţă de prădători pe care o au fiinţele în timpul somnului.

    Există deci, o funcţie mai importantă pentru ciclul somn-veghe.

    Sistemul limfatic, care curăţă ţesuturile de reziduuri, funcţionează aproape în tot corpul, dar nu şi în creier. Sistemul intern de auto-curăţare al creierului, botezat sistem glimfatic, a fost descoperit recent cu ajutorul tehnologiilor ultramoderne de imagistică.

    Sistemul este de aproape zece ori mai activ în timpul somnului, consumând o mare cantitate de energie, care în starea de veghe este folosită pentru prelucrarea informaţiilor.

    De asemenea, s-a descoperit că în timpul somnului celulele creierului se micşorează cu 60 de procente, permiţând pomparea de lichid cerebro-spinal printre celulele creierului şi curăţarea ţesuturilor.

    Este posibil ca un hormon numit noradrenalina să reglementeze această contracţie şi expansiune a celulelor.

    Eliminarea la timp a deşeurilor din creier este esenţială de vreme ce acumularea necontrolată de proteine toxice, cum ar fi amiloid-beta duce la boala Alzheimer.

    De fapt, aproape fiecare boală neurodegenerativă este asociată cu acumularea de deşeuri.

    2 DECEMBRIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Alergiile omului modern provin din genele moştenite de la neanderthalieni şi denisovani, veri dispăruţi ai oamenilor, ca urmare a încrucişării cu aceştia acum aproximativ 40000 ani, conform unui studiu realizat de Institutul Max Planck din Germania.
    Cercetătorii de la Universitatea din Leuven, Belgia, au descoperit că lipsa de oxigen în celulele tumorale favorizează creşterea cancerului, pe când un aport crescut de oxigen face ca aceste celule să fie mai puţin sensibile la proliferare.
    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Columbia, Statele Unite, au descoperit că amintirile animalelor de laborator cu boala Alzheimer pot fi recuperate prin stimulare optogenetică, adică prin utilizarea luminilor.
    O abordare promiţătoare pentru controlul colonizării bacteriene cu Staphylococcus aureus la oameni - folosind un probiotic în loc de antibiotice - a fost sigură şi foarte eficientă într-un studiu clinic de fază 2.
    Cercetătorii de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, au descoperit că virusurile sunt mai periculoase atunci când îşi infectează victimele dimineaţa.
    În urma celui mai mare studiu efectuat până în prezent, s-a constatat că administrarea de suplimente cu vitamina B12 şi acid folic nu pare să micşoreze riscul de a dezvolta demenţa la persoanele sănătoase.