Sondele cu auto-replicare si explorarea galaxiei

GH. MĂNOIU | 1 MAI 2022

Cercetatori de la Edinburgh University au publicat un studiu ce se vrea un raspuns la Paradoxul Fermi: de ce nu am intalnit inca inteligenta extraterestra, daca ea este comuna in tot Universul. Dupa complicate calcule matematice bazate pe varsta Universului si pe tehnologii de zbor fezabile, ei au ajuns la concluzia ca sonde capabile sa se reproduca singure pot fi deja in sistemul nostru solar.

Calea Lactee. Foto: Wikipedia/ Brocken Inaglory (CC BY-SA 3.0)

Sonde spatiale extraterestre care sa foloseasca campul gravitational al stelelor ca mijloc de propulsare ar putea fi in vecinatatea Soarelui. Dar si oamenii au realizat sondele spatiale Voyager care folosesc, ca mijloc de propulsie, campul gravitational al planetelor pe langa care trec.

Sondele spatiale capabile de auto-replicare, cunoscute sub numele de sonde von Neuman, ar putea, teoretic, fi trimise pentru a explora o stea si ar putea folosi materiale gasite in spatiu, praf stelar, gaze, pentru a crea replici ale ei insisi.

S-ar crea o flota de sonde ce ar folosi campul gravitational al stelei din apropiere ca pe o prastie, pentru a se lansa in spatiu, in timp ce sonda mama ar continua sa exploreze steaua propulsoare.

Sonda ar putea crea chiar replici modificate, capabile de altfel de misiuni. Imprimantele 3D sugereaza ca astfel de masini cu auto-replicare pot fi la indemana intr-un viitor nu prea indepartat.

Ipoteza ca astfel de sonde s-ar afla deja in sistemul nostru solar se bazeaza pe argumentul ca o civilizatie tanara tehnologic cum este cea de pe Pamant, are deja o sonda care a ajuns la marginea Sistemului Solar.

Civilizatii mai avansate tehnologic din Calea Lactee ar fi putut lansa sonde asemanatoare cu milioane de ani inainte.

Astfel de sonde cu auto-replicare ar putea sa se raspandeasca in intreaga galaxie in cateva milioane de ani calatorind cu viteza de 10 % din viteza luminii. Timpul relativ scurt de explorare, comparativ cu varsta Pamantului, justifica existenta Paradoxului Fermi.

Faptul ca nu s-au vazut astfel de sonde poate fi din lipsa unei tehnologii adecvate pentru detectare si din cauza vastitatii spatiului extra-stelar. De asemenea, ar putea avea un astfel de design incat noi nici sa nu stim dupa ce sa ne uitam.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

NASA explică spoturile luminoase apărute pe Marte

Imaginile luate pe Marte în regiunea Kimberley de roverul Curiosity de la NASA pe 2 şi pe 3 aprilie 2014 includ spoturi luminoase, care ar putea fi din cauza Soarelui care se reflectă de pe o suprafaţă de stâncă sau razelor cosmice care izbesc direct detectorul camerei, afirmă specialiştii de la Jet Propulsion Laboratory.

A fost descoperită planeta pe care un an are 8,5 ore

Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology au descoperit o exoplanetă de mărimea Pământului, numită Kepler 78b, la 700 de ani–lumină de noi, care se roteşte în jurul stelei sale în doar 8,5 ore. Planeta este şi foarte aproape de steaua în jurul căreia orbitează, la doar de trei ori raza stelei, şi aceasta face ca temperatura la suprafaţa ei să fie de peste 2700 grade Celsius.

Luna s-a format prin coliziunea planetelor?

Luna a luat naştere probabil prin coliziunea Pământului în formare cu un corp ceresc numit Theia, cu miliarde de ani în urmă. Analiza rocilor lunare aduse de astronauţii Apollo arată urme ale acestei planete.

Ploaia de meteoriţi aduce viaţa?

O echipă de specialişti de la Universitatea Sheffield, din Marea Britanie, a descoperit organisme mici ce ar fi putut veni din spaţiu, după ce au trimis un balon special în stratosferă, la 27 km altitudine. Experimentul a avut loc în perioada ploii de meteoriţi numită Perseide şi se va repeta luna aceasta, în octombrie, pentru a coincide cu ploaia de meteoriţi adusă de cometa Haley.

Nemesis, fratele cel rău al Soarelui

Un nou model privind modul în care se formează stelele a adus în prim plan ipoteza că majoritatea, dacă nu toate, ar avea cel puţin un frate.

Mercur a trecut între Pământ şi Soare

Mercur, cea mai mică planetă din Sistemul Solar, a trecut între Pământ şi Soare pe 9 mai 2016, într-un tranzit care se întâmplă doar de 13 - 14 ori, într-o sută de ani.