Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea

    Spălarea nazală simplă reduce severitatea COVID-19

    Spălările nazale simple cu apă uşor salină pot preveni spitalizarea şi decesele cauzate de COVID-19, dacă sunt aplicate de două ori pe zi după un diagnostic pozitiv, potrivit cercetărilor conduse de Universitatea Augusta din SUA.



    Spălările nazale simple cu apă uşor salină pot preveni spitalizarea şi decesele cauzate de COVID-19. Foto: Rillke/Wikimedia Commons


    Reducerea cantităţii de virus care intră în organism reduce severitatea bolii, spune studiul.

    S-a constatat că spălările nazale efectuate în decurs de 24 de ore de la diagnosticare pot împiedica virusul să pătrundă în plămâni şi, posibil, pot împiedica să provoace leziuni permanente sau fatale pacienţilor.

    Amy Baxter, autorul studiului, afiliat departamentului de medicină de urgenţă a Universităţii Augusta, spune că hidratarea suplimentară a sinusurilor le face să funcţioneze mai bine.

    „Dacă aveţi un contaminant, cu cât îl eliminaţi mai mult, cu atât mai ușor puteţi scăpa de murdărie, viruşi şi orice altceva”, a explicat ea.

    Receptorii ACE2 din celule – care se leagă de proteina de vârf a virusului care duce la infecţia cu COVID-19 – sunt abundenţi în cavitatea nazală, plămâni şi gură, iar o spălare salină nazală poate ajuta la prevenirea ataşării virusului de receptori.

    Cercetătorii spun că spălaturile nazale sunt ieftine şi sigure şi pot fi administrate acasă folosind câte o jumătate de linguriţă de sare şi bicarbonat de sodiu într-o cană de apă fiartă şi răcită sau distilată.

    Cercetarea a implicat compararea datelor de la pacienţii cu COVID-19 cu risc ridicat, cum ar fi cei cu obezitate, hipertensiune arterială sau diabet şi cu vârsta de peste 55 de ani, care au efectuat spălări nazale, cu seturi de date de la 3 milioane de cazuri de COVID-19 de la US Centers for Disease Control and Prevention (CDC).

    Cercetătorii au descoperit că doar 1,3% dintre pacienţii cu COVID-19 care au fost supuşi spălării nazale au necesitat spitalizare, sugerând că au mai mult de opt ori mai puţine şanse de a fi spitalizaţi, comparativ cu 11% din setul de date CDC.

    Potrivit Universităţii din Wisconsin-Madison, cu sediul în SUA, pentru afecţiuni precum sinuzita acută şi cronică, răceala şi rinita alergică, irigarea nazală poate fi recomandată pentru clătirea cavităţii nazale.

    Practica spălării nazale își are originea în tradiţia medicală ayurvedică din India, unde este numită „jala-neti”. Jala-neti a făcut parte din practicile yoga indiene de mii de ani.

    Kyle Schwartz, coautor al studiului afiliat la Universitatea Edinburgh Napier, din Scoţia, spune că ţările din Asia de Sud-Est au avut „câteva practici culturale care le-ar fi putut oferi un avantaj” în a face faţă focarului de COVID-19.

    „Purtarea măştii a fost, de asemenea, introdusă de la începutul pandemiei, iar practicile locale de salut au implicat mai mult înclinarea decât strângerea mâinii”, a spus Schwartz. „Credem însă că ceea ce a oferit cu adevărat un avantaj ţărilor precum Thailanda, Vietnam şi Laos în comparaţie cu alte părţi ale Asiei, a fost utilizarea foarte răspândită a irigaţiei nazale.”

    9 OCTOMBRIE 2022



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Un recent studiu realizat la Cancer Research UK dă o imagine cuprinzătoare asupra evenimentelor genetice care cauzează cancer de sân.
    La unele persoane predispuse genetic, maladia Alzheimer ar putea fi declanşată de unele infecţii comune, cum ar fi herpesul.
    Un conservant alimentar uzual se pare că încetineşte sau chiar opreşte creşterea anumitor tumori canceroase la cap sau la gât, conform unui studiu realizat la Universitatea din Michigan.
    Oamenii de ştiinţă de la School of Life Sciences, Xiamen University şi Peking University din China, au descoperit o moleculă mică, care poate regenera ţesuturi şi care, în viitor, ar putea face repararea organelor mult mai uşoară.
    Studenţii in inginerie de la Indian Institute of Technology din Chennai, India, au dezvoltat un algoritm care poate ajuta la depistarea precoce a sclerozei multiple, o boala cronică a sistemului nervos.
    Conform unui nou studiu, chiar dacă nu fumaţi, fumatul pasiv (inhalarea fumului de ţigară de la o altă persoană care fumează) vă afectează creierul similar unui fumător. Un motiv în plus să vă feriţi de inhalarea fumului de țigară în maşini, restaurante sau alte spaţii închise.