Ştiinţa şi sănătatea
Vizionarea prea mult a emisiunilor la televizor la vârsta de 2 ani conduce la obiceiuri alimentare proaste în perioada adolescenţei şi performanţe slabe la şcoală, spun cercetătorii de la Şcoala de Psihoeducaţie a Universităţii din Montreal, Canada. »
Persoanele care iau antibiotice o perioadă lungă de timp sunt mai predispuse să dezvolte polipi intestinali, care pot fi un precursor al cancerului intestinal. »
Cercetatorii de la Kobe University, Japonia, au studiat efectele lentinanului, un derivat din Lentinula edodes, ciuperca cunoscuta mai ales sub numele de Shiitake sau "Chinese black mushroom" si au ajuns la concluzia ca acesta are activitate anti-inflamatorie intestinala, atenuand severitatea inflamatiei prin reducerea productiei de substante pro-inflamatorii. »
Cercetătorii de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă au stabilit că alcoolul poate duce la cancer de orofaringe, laringe, esofag, ficat, colon, rect şi de sân la femei. »
Moleculele găsite pe telefoanele mobile dezvăluie o cantitate uimitoare de informaţii despre sănătatea proprietarului şi stilul său de viaţă, inclusiv despre preferinţele alimentare şi despre medicamentele utilizate. »
Cercetătorii au ajuns la concluzia că nouă din zece tipuri de cancer sunt cauzate de factori de mediu, cum ar fi fumatul, arsurile solare şi obezitatea. »
Cercetătorii de la Oregon State University, din Statele Unite, au găsit dovezi suplimentare despre cum sulforafanul, un compus din broccoli, cunoscut că ajută la prevenirea cancerului de prostată, acţionează asupra formelor lungi necodate de ARN. »
Analize genetice detaliate sugerează că unul dintre principalele tipuri de cancer de sânge nu este una, ci 11 boli distincte. »
Ciupercile pot conţine cantităţi neobişnuit de mari din doi antioxidanţi despre care oamenii de ştiinţă de la Pennsylvania State University, din Statele Unite, consideră că ar susţine sănătatea şi ar putea contribui la lupta împotriva îmbătrânirii. »
Oamenii de ştiinţă, de la compania biofarmaceutică Glutage din Australia, au dezvoltat un comprimat care reduce efectele bolii celiace. »
Un studiu susţinut de National Institutes of Health a constatat că colesterolul cu lipoproteine de înaltă densitate (HDL), adesea numit „colesterol bun”, poate să nu fie la fel de eficient, pe cât credeau cândva oamenii de ştiinţă, în predicţia riscului de boli cardiovasculare. »
Un medicament numit "aducanumab", comercializat sub numele de Aduhelm, care distruge plăcile de proteine care se acumulează în creierul pacienţilor cu Alzheimer, o caracteristică a acestei boli a fost aprobat pentru uz medical în Statele Unite. »
Copiii născuţi prin cezariană, comparativ cu cei născuţi într-un mod natural, au un risc cu 20% mai mare de a suferi de alergii, astm sau diabet, dar şi un risc crescut de obezitate. »
Oamenii de stiinta de la University of California Santa Barbara au studiat efectele unui condiment binecunoscut, scortisoara, si au ajuns la concluzia ca el ar putea fi cheia pentru a intarzia debutul bolii Alzheimer sau pentru a contracara efectele ei. »
Somnul pentru mai mult de o oră în timpul zilei ar putea fi semn de diabet zaharat de tip 2, conform cercetătorilor de la Universitatea din Tokyo, Japonia. »
Oamenii de ştiinţă cred că au găsit răspunsul pentru a combate un virus mortal pentru porci şi implicit pentru industria cărnii de porc: modificarea unor gene, pentru a crea porci rezistenţi la infecţia cu acest virus, numită şi boala urechii albastre. »
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Columbia, Statele Unite, au descoperit că amintirile animalelor de laborator cu boala Alzheimer pot fi recuperate prin stimulare optogenetică, adică prin utilizarea luminilor. »
Măştile de protecţie respiratorie N95 pot fi decontaminate eficient şi menţin integritatea funcţională până la trei utilizări, potrivit oamenilor de ştiinţă de la National Institutes of Health, Statele Unite. »
Un nou studiu realizat de Murdoch Childrens Research Institute din Australia arată că somnul ar putea fi un factor cheie in reducerea impactului tulburării hiperactive cu deficit de atenţie (ADHD). »
Chimisti de la Universitatea din Burgos, Spania, au realizat o membrana ce isi schimba culoarea daca apa cu care este udata contine mercur. Folia contine un compus organic fluorescent, rodamina, ce actioneaza ca un senzor de mercur printr-un tratament chimic special. »
Cercetătorii de la Stanford University School of Medicine au descoperit că o proteină, cunoscută sub numele de CD47, are un rol important în dezvoltarea aterosclerozei. »
Un nou studiu de la Northwestern University din Chicago arată că momentul, intensitatea şi durata expunerii la lumina din timpul zilei, sunt legate de greutatea corporală. Persoanele care au fost expuse la lumina dimineţii au avut un indice de masă corporală semnificativ mai mic decât cei care aveau cea mai mare parte a expunerii lor la lumina din partea a doua a zilei. »
Cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco, Statele Unite, au descoperit că microbii intestinali pot juca un rol în neurodegenerarea care caracterizează scleroza multiplă. »
Potrivit unui studiu publicat recent de către oamenii de ştiinţă danezi, moartea unui partener de viaţă, în special neaşteptată, poate provoca un ritm cardiac neregulat cu potenţial letal. »
Psihoza este o tulburare complicată, dar potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Columbia University, New York State Psychiatric Institute şi IBM T.J. Watson Research Center, un program de calculator este acum capabil să prezică tulburarea prin simpla observare a modelelor lingvistice. »
Cercetătorii elveţieni au ajuns la concluzia că mediul urban în sine ar putea avea un rol cheie în nivelurile de obezitate ale populaţiei. »
Studiul făcut de oamenii de ştiinţă de la University of Rochester Medical Center a confirmat vechea zicală că un somn bun limpezeşte mintea. Cercetările au arătat că mecanismul care curăţă creierul de reziduuri, este activ în special în timpul somnului. »
Săpunul antibacterian este privit ca un produs care, în afară de curăţenie îţi asigură şi o protecţie suplimentară împotriva germenilor patogeni. Dar acum, el a intrat în vizorul Agenţiei americane pentru controlul medicamentelor. »
Cercetătorii de la University of California, din Statele Unite, şi King’s College, din Londra, Marea Britanie, au descoperit că utilizarea smartphone-urilor şi tabletelor înainte de culcare poate perturba somnul. »
Oamenii de ştiinţă au găsit o legătură între creşterea tumorilor pulmonare şi ritmurile circadiene perturbate. »
Un studiu realizat la Universitatea Swansea, din Marea Britanie, a constatat că în timpul somnului, experienţele care interesează în mod deosebit, sunt mai susceptibile de a intra în memoria pe termen lung. »
Noi cercetări sugerează că lipsa de somn are cel mai mare impact negativ asupra stării de bine, după fumat, consum de alcool, sau stres. »
Un studiu realizat la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, a constatat că somnul prea scurt sau prea lung poate duce la obezitate. »
O echipă de cercetători de la Universitatea California, din San Francisco, a descoperit că pacienţii cu cancer de colon care au o greutate corporală sănătoasă, au activităţi fizice regulate şi o dietă bogată în cereale integrale, fructe şi legume, cu un conţinut redus de carne roşie şi prelucrată, au un risc semnificativ mai mic de recurenţă a cancerului sau de deces. »
Stimulatoarele cardiace, pompele de insulină şi alte dispozitive folosite în spitale au probleme de securitate care le fac vulnerabile la atacuri, conform cu două studii separate. »
