Ştiinţa şi sănătatea
Cum in ultimii 25 de ani nu s-a inregistrat nici un progres in tratamentul cancerului pancreatic, cercetatorii au luat in calcul o serie de terapii alternative. Astfel s-a ajuns la utilizarea unei bacterii periculoase care a fost modificata in acest scop. »
Inginerii de la Universitatea Purdue, din Statele Unite, au creat o metodă de tratament cu laser care ar putea transforma orice suprafaţă metalică într-un ucigaş rapid de bacterii, doar oferind suprafeţei metalului o textură diferită. »
Un nou experiment a aratat ca pacienţii paralizaţi au putut apuca şi muta obiecte controlând cu gândurile un braţ robotizat. »
Un tratament pentru alergia la arahide, constând din administrarea orală a unui probiotic împreună cu o proteină din arahide, zilnic, timp de 18 luni, la copii, a fost testat cu succes în Australia. »
Măştile ajută la protejarea persoanelor care le poartă împotriva primirii sau răspândirii SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, iar umiditatea creată în interiorul măştii poate ajuta la combaterea bolilor respiratorii, cum ar fi COVID-19. »
Un somn cu o durată mai mică de şase ore pe noapte, faţă de şapte ore, cât se consideră normal, poate creşte riscul de diabet zaharat de tip 2 cu 30 la sută, dar are un impact mai mic decât s-a crezut anterior asupra bolilor de inimă. »
O aplicaţie, folosită pentru a colecta date pentru algoritmi de învăţare automată, care ar putea detecta automat dacă o persoană suferă de COVID-19 analizând sunetul vocii, respiraţia şi tusea, a fost lansată de cercetători de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie. »
Cercetatorii de la Washington University School of Medicine din St. Louis au descoperit ca nanoparticule care transporta o toxina gasita in veninul de albine poate distruge virusul imunodeficientei umane (HIV), lasand in acelasi timp celulele din jur nevatamate. »
Virusul care provoacă boala coronavirusului 2019 (COVID-19) este stabil de la câteva ore până la câteva zile în aerosoli şi pe suprafeţe, potrivit unui recent studiu realizat de cercetători din Statele Unite. »
Cercetătorii americani de la Universitatea Johns Hopkins au făcut un pas important în lupta împotriva cancerului prin elaborarea unui singur test de sânge care să monitorizeze opt tipuri comune de tumori în stadiile incipiente. »
Un vaccin aflat în faza de testare s-a dovedit a fi nu numai capabil să trateze psoriazisul şi alergiile, dar şi să protejeze împotriva bolii Alzheimer, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la universităţile Dundee şi Oxford din Marea Britanie. »
Noi cercetări sugerează că expunerea precoce la poluarea aerului poate avea mari efecte negative asupra sănătăţii copiilor. »
O echipă de cercetători de la University of Copenhagen şi Danish State Serum Institute pregăteşte studiile pe oameni pentru un vaccin împotriva unei boli care infectează peste 100 de milioane de persoane în fiecare an. »
Cercetătorii în biologie moleculară de la Universitatea din Leuven au descoperit o posibilitate de a dezvolta medicamente împotriva demenţei. »
Neurochirurgul italian Sergio Canavero de la Turin Advanced Neuromodulation Group, a declarat că obstacolele majore din calea efectuării unui transplant de cap uman sunt rezolvabile, inclusiv oprirea sistemului imunitar al organismului de respingere a capului şi fuzionarea măduvii spinării la el. »
Roche, gigantul farmaceutic cu sediul în Basel, Elveţia, a anunţat că va plăti 750 milioane dolari pentru dreptul de a utiliza o nouă moleculă care măreşte capacitatea antibioticelor în lupta cu superbacteriile, din ce în ce mai rezistente. »
Un număr de 18 protocoale medicale pentru acupunctură şi moxibustie au fost emise de către Comitetul Naţional Tehnic Chinez pentru Standardizarea Acupuncturii şi Moxibustiei şi de Asociaţia Chineză de Acupunctură şi Moxibustie, pentru a alinia terapiile tradiţionale vechi de secole cu medicina modernă. »
Tinerii care suferă de depresie şi au un nivel ridicat de cortizol au de 14 ori mai multe şanse să facă o formă de depresie majoră, decât cei care nu au acest nivel de hormon al stresului. »
Bioinginerii de la University of California Berkeley au pornit de la curcanii ce işi schimbă culoarea pielii de la roşu la albastru şi alb, pentru a crea biosenzori care işi schimbă culoarea atunci când sunt expuşi la vapori chimici. Această caracteristică transformă senzorii în detectori de toxine sau de agenţi patogeni din aer. »
Lentilele de contact funcţionează pe baza unui microcip fără fir şi a unui senzor de glucoză miniaturizat încorporat, care se află între două straturi de material moale din care este făcută lentila. Miniaturizarea a ajuns atât de departe, încât tot ansamblul arată ca un bit de sclipici. »
