Terapia cognitiv-comportamentală modifică activitatea creierului la copiii cu anxietate

Cercetătorii de la National Institutes of Health au descoperit o supraactivare în multe regiuni ale creierului, inclusiv în lobii frontali și parietali și amigdala, la copiii cu tulburări de anxietate.

Terapia cognitiv-comportamentală modifică activitatea creierului la copiii cu anxietate. Foto: Annie Spratt/Unsplash

Ei au arătat, de asemenea, că tratamentul cu terapie cognitiv-comportamentală (CBT) a condus la îmbunătățiri ale simptomelor clinice și ale funcționării creierului.

Descoperirile clarifică unele dintre mecanismele creierului care stau la baza efectelor acute ale CBT pentru a trata una dintre cele mai frecvente tulburări mintale.

Șaizeci și nouă de copii, care nu erau sub tratament medicamentos, diagnosticați cu o tulburare de anxietate au urmat 12 săptămâni de CBT, urmând un protocol stabilit.

CBT, care implică schimbarea gândurilor și comportamentelor disfuncționale prin expunerea treptată la stimuli care provoacă anxietate, este standardul actual pentru tratarea tulburărilor de anxietate la copii.

Cercetătorii au examinat schimbarea simptomelor de anxietate la copii și a funcționării clinice pre- și post-tratament. Ei au comparat cu activitatea creierului la 62 de copii de vârstă similară, fără anxietate.

Copiii cu anxietate au prezentat o activitate mai mare în multe regiuni ale creierului, inclusiv în zonele corticale din lobii frontali și parietali, care sunt importante pentru funcțiile cognitive și de reglare, cum ar fi reglarea atenției și emoțiilor.

Cercetătorii au observat, de asemenea, o activitate crescută în zonele limbice mai profunde, cum ar fi amigdala, care sunt esențiale pentru generarea de emoții puternice, cum ar fi anxietatea și frica.

După trei luni de tratament CBT, copiii cu anxietate au prezentat o scădere semnificativă a simptomelor de anxietate și o funcționare îmbunătățită.

Activarea crescută observată înainte de tratament în multe regiuni frontale și parietale ale creierului s-a îmbunătățit, scăzând la niveluri egale sau mai mici decât cele ale copiilor neanxioși.

Potrivit cercetătorilor, activarea redusă în aceste zone ale creierului poate reflecta angajarea mai eficientă a rețelelor de control cognitiv după CBT.

Cu toate acestea, opt regiuni ale creierului, inclusiv amigdala dreaptă, au continuat să prezinte o activitate mai mare la copiii anxioși în comparație cu cei neanxioși după tratament.

Acest model persistent de activare îmbunătățită sugerează că unele regiuni ale creierului, în special zonele limbice care modulează răspunsurile la stimuli care provoacă anxietate, pot fi mai puțin sensibile la efectele acute ale CBT.

Schimbarea activității în aceste regiuni poate necesita o durată mai lungă a CBT, forme suplimentare de tratament.

Tulburările de anxietate sunt frecvente la copii și le pot provoca suferințe semnificative în diverse situații sociale. Ele sunt, de asemenea, cronice, și au o legătură puternică cu vârsta adultă când devin mai greu de tratat.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Stresul în adolescență predispune la boli psihiatrice la vârsta adultă

Stresul excesiv în adolescență poate provoca modificări ale profilului genelor exprimate în creier, în special cele legate de funcțiile bioenergetice. Astfel de modificări afectează procesul de respirație celulară și aceasta ar fi asociată cu probleme de comportament și tulburări psihice la vârsta adultă.

Exercițiile aerobice îmbunătățesc tensiunea arterială

O plimbare de 30 de minute, la intensitate moderată, este capabilă să reducă tensiunea arterială la pacienții cu poliartrită reumatoidă.

Fructul de argan ajută la reglarea glicemiei și la reducerea obezității

Studiul a făcut posibilă găsirea de noi proprietăți ale pulpei acestui fruct care ar putea fi utilizate pentru tratamentul patologiilor metabolice cu bază oxidativă și inflamatorie precum diabetul, obezitatea, sindromul metabolic sau disbioza intestinală.

Câți pași trebuie să faci pe zi pentru a reduce riscul de deces prematur

Un studiu internațional condus de Universitatea din Granada propune pentru prima dată numărul optim de pași cu care se obțin majoritatea beneficiilor și demonstrează, de asemenea, că ritmul, în care sunt parcurși pașii, are beneficii suplimentare.

Expunerea la perfluorurați (PFAS) afectează capacitatea reproductivă a adolescenților

Această cercetare oferă o nouă perspectivă asupra riscurilor asociate cu PFAS și subliniază importanța cercetării continue în acest domeniu.

Exercițiile fizice sunt benefice chiar și într-un mediu poluat

Multe studii recente sugerează că exercițiile fizice efectuate în medii poluate pot avea efecte nedorite asupra sănătății umane, dar acest lucru s-ar putea să nu fie adevărat pentru persoanele obișnuite cu poluarea aerului cauzată de trafic, potrivit unui articol publicat de Grupul de Cercetare a Performanței Aerobice din cadrul Universității de Educație Fizică și Sport din São Paulo din Brazilia.