Editura Global Info / Literatură

Traian Demetrescu

Necredincioasa

Cu trup înalt şi mlădios, subţire
Ca un salcîm crescut abia de-o vară,
Ea pare că soseşte dintr'o ţară
Întrevăzută în închipuire...

C'un gest te farmecă de 'nfiorare.
Sau de te-atinge cu matasa rochii,
Sau de-o zăreşti zîmbind, sau de-i vezi ochii
Primejdioşi ca nopţile pe mare...

O! glasul ei! — acorduri de cuvinte, —
Blajin, duios, ca plînsul unor strune, —
Eu îl ascult şi cred, ori-ce mi-ar spune,
Cum cred bătrînii 'n cărţile lor sfinte...

Adese-ori mă ceartă, dar ştiu bine
Mai dulce 'n urmă o să mă desmierde;
Şi sufletu-mi în sufletu-i se pierde,
Precum o rază 'n zările senine...

Ce'mi pasă dacă e necredincioasă!...
Urască-mă sau uite-mă, tot una...
Ea m'a iubit — păstrîndu-şi totdeauna
Virtutea ei să fie 'n veci frumoasă...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA