Editura Global Info / Literatură |
Traian Demetrescu
Nostalgii de antichitate
În nopţile de vară, cu limpezi zări de-argint,
Las orele sub visuri nostalgici de se curmă:
Trăesc în alte vremuri, cu veacuri multe-n urmă,
Sînt dragul unei fete frumoase din Corint.
Cînd zilele-s senine colind pe sub arcade,
Admir statui şi temple, nu simt cum zboară clipa;
Salut c-un gest molatic pe cetăţeanu-Antipa,
Ce-nşiră unor tineri prieteni lungi tirade...
Nu sînt urît, pe semne, am ochi duioşi, statura
Subţire, mlădioasă, şi dinţii mei sînt perle,
Căci azi o curtezană, cu ochi ca două stele,
Privit-a lung la mine c-un zîmbet cald pe gură.
Aseară întîlnit-am, plimbîndu-mă a lene
Sub bolta fremătoasă a unor vechi olivi,
O ceată de nemernici, bogaţi şi guralivi,
Rîzînd de înţeleptul în zdrenţe, Diogene!
Iar Cinicul privindu-i, clipind uşor din gene,
I-a risipit c-o vorbă, cum risipeşti gunoiul
Cu o sunare, — 'n cale-i rostogolind butoiul,
S-a dus grăbit s-asculte vorbind pe Antisithene.
La un banchet, dăunăzi, ca de-obicei, femeea
Dădea prilej de sfadă; Laïs era cu noi,
Şi-avea drept s-o sărute pe umerii săi goi,
Cine ştia să spuie un vers din Odiseea!
................................................
................................................
Dar nopţile de vară sînt scurte... Mă trezesc,
Căci visurile mele nostalgice se curmă...
Şi din acele vremuri, cu veacuri multe-n urmă,
În vremile de astăzi revin, — şi mă-ngrozesc!