Un asteroid din Sistemul Solar se numeste "Romania"

Obiectul ceresc face parte din centura principala de asteroizi, o regiune din Sistemul Solar situata intre planetele Marte şi Jupiter care adaposteste numeroase corpuri ceresti precum asteroizi şi planete pitice.

Asteroidul are un diametru de aproximativ 2-3 km si face o rotatie completa in jurul Soarelui in 1123 de zile. Cel mai aproape de Pamant ajunge la 0,83 unităţi astronomice, adica la 124 166 340 km.

El a fost denumit Romania pe 6 mai 2012, de Uniunea Astronomica Internationala, si acest lucru a fost publicat pentru prima data in numărul 71497 al jurnalului stiintific „Minor Planet Circular”.

Decizia a fost luata ca urmare a propunerii a doi oameni de stiinta — romanul Mirel Birlan, de la Observatorul din Paris şi americanul Richard Binzel de la Massachusetts Institute of Technology.

Denumit oficial (7986) Romania = 1981 EG15, asteroidul a fost descoperit pe 1 martie 1981 de catre astronomul S.J. Bus la Observatorul din Siding Spring, in cadrul unui studiu asupra asteroizilor denumit U.K. Schmidt-Caltech Asteroid Survey.

Magnitudinea absoluta a asteroidului Romania este de 15,5, dar de pe Pamant este perceput ca avand o magnitudine aparenta maxima de 17 ceea ce inseamna ca poate fi observat doar printr-un telescop mare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

101 gheizere pe Enceladus

Folosind datele misiunii Cassini, oamenii de ştiinţă au identificat 101 gheizere distincte care erup pe Enceladus, luna îngheţată a lui Saturn. Studiul lor arată că este posibil ca apa lichidă să ajungă din marea subterană a lunii până la suprafaţă.

Prima imagine a planetei Uranus luată de sonda Cassini

Sonda spaţială a NASA, Cassini a luat prima imagine obţinută vreodată a albastrei planete gigantice de gheaţă, Uranus.

Sistemul Solar are coada

Sonda spatiala NASA, Interstellar Boundary Explorer, specializata in studii de heliofizica, a dat date despre coada ce urmeaza Sistemul Solar in drumul sau prin Univers. Aceasta coada, asemanatoare cozii unei comete, numita de specialisti heliotail, are o forma de trifoi cu patru foi.

Sonda Philae ar putea sta pe o cometă plină cu viaţă extraterestră

Sonda Philae ar putea sta pe partea de sus a vieţii microbiene extraterestre de pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, dar nu poate căuta dovezi în acest sens.

Viaţă subterană pe Marte?

O lumină vizibilă pe o imagine luată de una dintre camerele de la bordul roverului NASA Curiosity pe Marte a aprins spiritele privind omuleţii verzi, speculându-se ideea unei vieţi subterane pe Marte care foloseşte lumina aşa cum o folosim şi noi.

Roverul Curiosity a găsit apă chiar în prima mostră marţiană

Prima mostră de sol analizată de roverul Curiosity de la NASA a arătat că materialele de la suprafaţa planetei Marte conţin două procente de apă. Când a fost încălzită, proba a eliberat cantităţi semnificative de dioxid de carbon, oxigen şi compuşi de sulf.