| Editura Global Info / Literatură |
Vasile Alecsandri
Cântecele lui Ştefan Vodă
Ştefan, Ştefan, Domn cel mare
Seamăn pe lume nu are
Decât numai mândrul soare!
Din Suceava când el sare,
Pune pieptul la hotare
Ca un zid de apărare!
Braţul lui fără-ncetare
Bate hoardele tătare,
Bate cetele maghiare,
Bate leşi din fuga mare,
Bate turci pe zmei călare
Şi-i scuteşte de-ngropare.
Lumea-ntreagă stă-n mirare,
Ţara-i mică, ţara-i tare
Şi duşmanul spor nu are.
A L T U L
Ştefan, Ştefan, Domn cel mare,
În Suceava cuibu-şi are
Ca un şoim voinic şi tare.
Din Suceava când el sare
Zi şi noapte, de călare,
Se bate-n patru hotare.
Pe tătari îi căsăpeşte,
Pe unguri îi pârjoleşte,1
Şi pe turci îi risipeşte.
Iar pe leşi cu chica tare2
Îi avântă-n spânzurare,
Şi-i înjugă ca să are!3
Din volumul Poezii populare ale românilor Partea I: Legende-balade cântece bătrâneşti, adunate şi întocmite de Vasile Alecsandri.
Note
1. Aluzie la bătălia de la Baia, unde o mulţime de unguri au pierit în focul acelui oraş.
2. Într-una din năvălirile leşilor în Moldova, Ştefan Vodă i-a surprins într-un codru, şi pe câţi din ei a robit i-a spânzurat de păr în copaci. După acea nenorocită expediţie, regele polon, întorcându-se în ţara lui, a dat un decret poruncind ca toţi leşii să poarte chica scurtă. (Tradiţie).
3. Aluzie la Dumbrava Roşie ce a fost arată de leşi înjugaţi la plug şi semănată apoi cu ghindă.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
