Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Vasile Alecsandri

    Cântice şi sărutări

    POETUL

    Ah! câte glasuri de armonie
    În al meu suflet cântă duios,
    Toate, uimite, se-nchină ţie
    Când te-arăţi mie,
    Înger frumos!

    Albă româncă! tu pentru mine
    Eşti adierea lunii lui mai.
    Darul iubirii, cerescul bine,
    Naşte şi-mi vine
    Din al tău grai.

    Priveşte-n lume măreţul soare
    Cum răspândeşte veseli fiori.
    El dă o rază învietoare
    De orice floare
    Ivită-n zori.

    Priveşte-a nopţii mândră coroană
    Cum lasă-a ninge stele din ea.
    De ori[ce] suflet care-n cer zboară
    Lin se coboară
    Câte o stea.

    O, dulce înger de dezmierdare!
    De-ai vrea, unită cu dorul meu,
    Să-mi dai, ferice, o sărutare,
    De-orice cântare
    Aş cânta eu,

    N-ar fi în ceruri dalbe lumine,
    Nici flori pe lume s-ar legăna,
    Pe câte versuri de amor pline
    Eu pentru tine
    Aş suspina!


    ROMÂNCA

    Când primăvara cu lărcimioare
    În locul iernii vine zâmbind,
    Inima, dulce privighetoare
    Scăldată-n soare,
    Cântă iubind.

    Dar când se luptă ţara-n durere,
    Tot omul tânăr şi simţitor
    Trebuie să-i deie cu-a sa putere
    O mângâiere
    Ş-un ajutor.

    Când ţara geme sub apăsare,
    Mai bine-mi place s-aud sunând
    Un răcnet aspru de răzbunare
    Decât oftare
    De amor blând.

    June poete! ascunde-ţi dorul,
    Căci nu e timpul de dulci plăceri.
    Versul iubirii duios străbate,
    Focul poetic e răpitor,
    Dar nu-s cuvinte mai înfocate
    Ca libertate
    Şi viitor.

    Decât pe liră să cânţi amorul,
    Apără-onorul
    Sărmanei ţări!

    Cântă-un vers falnic de renviere
    Care s-aprindă sufletul meu.
    Ridică neamul de la cădere,
    Ş-orice-mi vei cere
    Va fi al tău!


    Iaşi, 1855




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA