Editura Global Info / Literatură |
Vasile Alecsandri
Curcile
Nişte curci îmbătrânite,
Gârbovite şi zburlite,
Sta sub şură tremurând,
Şi, privind cu pizmuire
A porumbilor iubire,
Ziceau toate-aşa, pe rând:
- „Elei, soro! Elei, frate!
Aşa păsări desfrânate
Mai văzut-aţi încă voi?
Ian priviţi, o! sorioare!
Cum se drăgostesc la soare,
Făr-a le păsa de noi!
Nu le-i frică
De nimică
N-au ruşine nicidecum!
Au nu ştiu c-a nostru nume
Onorat de toţi e-n lume,
Că drept pilde noi acum...”
- „Voi acum sînteţi bătrâne,” -
Le răspunse-atunci un câne -
„Voi acum sînteţi zbârcite,
Gârbovite şi zburlite,
Voi, de ciudă, voi, de ură,
Staţi cobind acum sub şură,
Clevetând cu pizmuire
A porumbilor iubire,
Căci de mult v-aţi trăit traiul,
V-aţi mâncat de mult mălaiul,
Şi-acum toate la un loc
Nu plătiţi nici de-un potroc!”