Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Editura Global Info / Literatură

    Vasile Alecsandri

    Unor critici

    Voi, ce cătaţi defecte în scrierile mele
    Şi intonaţi fanfare când constataţi în ele
    Greşeli, imagini slabe, cuvinte ce vă par
    Lipsite de-armonie, erori chiar de tipar,
    Voi, care vă daţi truda de-a şterge de pe lume
    Tot lucrul de o viaţă întreagă ş-al meu nume,
    De ce atâta râvnă ş-atâtea opintiri
    Ca să aflaţi în mine a voastre însuşiri?

    Poetul care cântă natura-n înflorire,
    Simţirea omenească, a Patriei mărire,
    Chiar slab să-i fie glasul, e demn de-a fi hulit
    Când altul vine-n urmă-i cu glas mai nimerit?
    Şi oare se cuvine, şi oare-i cu dreptate
    De a schimba în crime a sale mici pacate?...
    O! critici buni de faşă, poeţi în şapte luni,
    Vulturul nu se mişcă de-un ţipăt de lăstuni.

    Oricare păsărică îşi are ciripirea,
    Ce-n treacăt pe-astă lume încântă auzirea,
    Nălţând un imn la ceruri prin alte imnuri mii
    Ş-adaugând o notă l-a lumei armonii.

    Am scris eu culte versuri şi poate chiar prea multe,
    Dar n-am cerut la nime cu drag să le asculte,
    Nici mi-a trecut prin minte trufaş ca să păşesc
    În fruntea tuturora ce-ntruna viersuiesc.

    E unul care cântă mai dulce decât mine?
    Cu-atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine.
    Apuce înainte ş-ajungă cât de sus.
    La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus.
    Iar voi, care asupră-mi săgeţi tocite trageţi,
    Cântaţi, dacă se poate, fiţi buni şi nu mai rageţi!


    Mirceşti 1888




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA