| Sănătate / Ştiinţa şi sănătatea |
Viteza vorbirii, indicator al declinului cognitiv timpuriu
Cercetătorii de la Universitatea din Toronto, Canada, au descoperit că viteza vorbirii poate fi un indicator mai precis al sănătății creierului și al declinului cognitiv timpuriu decât dificultatea de a găsi cuvinte.
Un studiu bazat pe inteligență artificială leagă viteza vorbirii cu declinul cognitiv timpuriu. Credit imagine: tasnimnews.com
Cercetătorii au studiat 125 de indivizi sănătoși, cu vârsta cuprinsă între 18 și 90 de ani, descriind o scenă în detaliu.
Software-ul de inteligență artificială (AI) a analizat aceste descrieri pentru caracteristici precum viteza de vorbire, durata pauzei și varietatea cuvintelor.
De asemenea, participanții au fost supuși unor teste care măsoară concentrarea, viteza de gândire și abilitățile de executare a sarcinilor.
Rezultatele au arătat că declinul legat de vârstă a acestor funcții executive este strâns corelat cu ritmul vorbirii de zi cu zi.
Un aspect nou al studiului a inclus o „sarcină de interferență imagine-cuvânt”, concepută pentru a diferenția între denumirea unui obiect și articularea acestuia.
În timpul sarcinii, participanții au văzut imagini cu obiecte comune în timp ce auzeau cuvinte înrudite sau cu sunet similar.
Rezultatele au indicat că viteza naturală de vorbire a adulților în vârstă este legată de rapiditatea lor în a numi imaginile. Acest lucru sugerează o încetinire generală a procesării, mai degrabă decât provocări specifice de recuperare a memoriei.
În timp ce descoperirile studiului sunt intrigante, sarcinile de fluență verbală ar putea capta mai bine complexitatea vocabularului de zi cu zi decât indicii bazate pe imagini.
Sarcinile de fluență verbală implică generarea a cât mai multor cuvinte dintr-o anumită categorie sau începerea cu o anumită literă într-un interval de timp.
Aceste sarcini simulează mai bine procesele naturale de vorbire și pot indica boli neurodegenerative precum Alzheimer atunci când performanța este slabă.
Testul de fluență verbală implică diferite regiuni ale creierului implicate în limbaj, memorie și funcționarea executivă, oferind perspective asupra zonelor creierului afectate de declinul cognitiv.
Rapoartele personale ale dificultăților de a găsi cuvinte ar putea oferi informații suplimentare, completând măsuri obiective, cum ar fi pauzele de vorbire.
Valorificând inteligenț artificială și tehnologiile de procesare a limbajului natural, această lucrare avansează studiile anterioare, oferind o abordare sistematică și de perspectivă pentru detectarea declinului cognitiv precoce.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
