Voyager 1 a atins spaţiul interstelar

Sonda spaţială Voyager 1 de la NASA a atins după 36 de ani spaţiul interstelar, ajungînd la aproximativ 19 miliarde km de Soare.

Sonda Voyager 1. Foto: NASA

Conform ultimelor date analizate, Voyager călătoreşte de aproape un an prin gaz ionizat prezent în spaţiul interstelar. Ea este într-o zonă de tranziţie, în afara balonului solar, dar într-o zonă în care efectele Soarelui mai sunt încă prezente.

Totuşi, echipa proiectului Voyager mai are nevoie de timp pentru a analiza informaţiile primite. Voyager a detectat în 2004 pentru prima dată presiunea crescută din spaţiul interstelar pe heliosferă, globul de particule încărcate ce înconjoară Soarele până dincolo de planetele exterioare.

Cum pe sondă nu există un senzor de plasmă, cercetătorii au fost ajutaţi de alte date. Vântul solar din martie 2012 cauzat de o explozie solară masivă, a ajuns la sondă 13 luni mai târziu, în aprilie 2013, când plasma din jurul navei a început să vibreze ca o coardă de vioară.

Oscilaţiile detectate au arătat că nava este într-o plasmă de 40 de ori mai densă decât în stratul exterior al heliosferei, densitate ce era de asteptat pentru spaţiul interstelar. Analiza datelor ce a arătat oscilaţii mai mici şi în octombrie şi noiembrie 2012, a dus la concluzia că Voyager 1 intrase în spaţiul interstelar pe 25 august 2012.

Cercetătorii se asteaptă ca instrumentele de pe Voyager să transmită date cel puţin până în 2020.

Cele doua sonde, Voyager 1 şi Voyager 2 au fost lansate în 1977, iar acum un semnal de la Voyager 1 are nevoie de 17 ore pentru a ajunge pe Pământ. Ele sunt transmise cu o putere de 23 W, iar la recepţie au o fracţiune dintr-un miliard de miliardime de watt.

Nu este cunoscut momentul când sonda va trece în partea “netulburată” a spaţiului interstelar în care nu există nici o influenţă a Soarelui nostru, şi nu se ştie când Voyager 2 va trece şi ea în spaţiul interstelar.

GH. MANOIU | 21 SEPTEMBRIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sonda Rosetta a făcut istorie

Robotul Philae de pe sonda spaţială europeană, Rosetta, a coborât pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, în încercarea de a aduce lumină în misterele ce învăluie aceste relicve ale sistemului nostru solar.

„Frumoasa Neagră”, un meteorit marţian bogat în apă

Un meteorit de origine marţiană care a căzut pe Pământ şi a fost descoperit în 2011 în deşertul Sahara a dus la descoperirea unor detalii noi, surprinzătoare, despre Planeta Roşie.

Rusia a pierdut controlul asupra unui satelit cu experimente ştiinţifice

Motorul satelitului Foton M4, cu mai multe experimente la bord, a încetat să mai răspundă la comenzile centrului de control de la sol.

Cea mai mare parte a aerului de pe Marte s-a pierdut în spaţiu

Un nou studiu, care combină măsurătorile efectuate de satelitul Maven aflat pe orbită în jurul Plantei Roşii şi de roverul Curiosity de pe suprafaţa sa indică faptul că pe Marte a existat cândva o atmosferă ce ar putea rivaliza chiar şi cu ceea ce vedem astăzi pe Pământ.

Robotul Philae, lansat de pe sonda Rosetta, a transmis date de pe cometă

Robotul Philae, lansat de pe sonda Rosetta, a reuşit să transmită date de pe cometa 67P inainte de a rămâne fără energie şi a intra în modul stand-by.

Un acid gras a fost detectat pe Marte

Un acid gras ar putea fi printre molecule organice descoperite pe Marte de roverul Curiosity de la NASA.