Ştiri / Tehnologie |
Zațul de cafea carbonizat ar putea întări betonul cu 30%
Cercetătorii de la Universitatea RMIT, din Australia, au descoperit că adăugarea zațului de cafea carbonizat în beton poate face betonul cu 30% mai puternic, oferind o soluție potențială atât la provocările din construcții, cât și la gestionarea deșeurilor.
Această soluţie inovatoare ar putea ajuta la abordarea simultană a mai multor probleme de mediu.
La nivel global, aproximativ 10 miliarde de kilograme de deșeuri de cafea sunt produse anual, dintre care majoritatea ajung la gropile de gunoi.
Eliminarea deșeurilor organice reprezintă o provocare pentru mediu, deoarece emit cantități mari de gaze cu efect de seră, inclusiv metan și dioxid de carbon, care contribuie la schimbările climatice.
În același timp, industria globală în creștere a construcțiilor pune o presiune tot mai mare asupra resurselor naturale, în special asupra nisipului, care este crucial pentru producția de beton.
Extracția nisipului natural din întreaga lume – de obicei luat din albiile și malurile râurilor – pentru a satisface cerințele în creștere ale industriei construcțiilor are un impact mare asupra mediului.
Dar materialele organice precum zatul de cafea nu pot fi amestecate direct în beton, deoarece eliberează substanțe chimice care slăbesc rezistența materialului.
Pentru a depăși acest lucru, cercetătorii au pirolizat deșeurile de cafea, un proces care încălzește zațul la peste 350° C, fără oxigen.
Acest proces descompune moleculele organice și produce biochar, un cărbune bogat în carbon care se poate lega de ciment (biocharul este definit ca un material solid obținut din conversia termochimică a biomasei într-un mediu limitat de oxigen)
Echipa a descoperit că încălzirea zațului de cafea la 500°C nu produce particule de biochar la fel de puternice ca cele generate la 350°C.
În ciuda rezultatelor promițătoare, cercetătorii au remarcat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua durabilitatea pe termen lung a betonului infuzat cu cafea.
Echipa testează în prezent modul în care materialul rezistă la diverși factori de stres, cum ar fi ciclurile de îngheț/dezgheț, absorbția de apă și abraziuni.
În plus, cercetătorii explorează potențialul de a crea biochar din alte surse de deșeuri organice, cum ar fi lemnul, deşeurile alimentare şi materialele agricole.